Premieră la ONU. Curtea Supremă a decis ca țările să se poată da în judecată reciproc în legătură cu schimbările climatice

Însă judecătorul Curții Internaționale de Justiție de la Haga, Olanda, a declarat miercuri că ar putea fi dificil să se stabilească cine a cauzat fiecare parte a schimbărilor climatice.

Hotărârea nu este obligatorie, dar experții juridici spun că ar putea avea consecințe de amploare.

Aceasta va fi considerată o victorie pentru țările foarte vulnerabile la schimbările climatice, care au apelat la justiție după ce s-au simțit frustrate de lipsa progreselor la nivel mondial în abordarea problemei. O decizie istorică a unei instanțe de vârf a ONU a deschis calea pentru ca țările să se dea în judecată reciproc pentru schimbările climatice, inclusiv pentru emisiile istorice de gaze cu efect de seră.

Cazul fără precedent de la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a fost ideea unui grup de tineri studenți la drept din insulele joase din Pacific, aflate în prima linie a schimbărilor climatice, care au venit cu această idee în 2019.

Pentru speranță în ceea ce privește schimbările climatice, urmăriți banii, spune șeful ONU

Curtea Internaţională de Justiţie: Ţările bogate trebuie să reducă emisiile sau riscă despăgubiri

Unul dintre acești studenți, Siosiua Veikune din Tonga, s-a aflat la Haga pentru a asista la pronunțarea deciziei.

„Nu am cuvinte. Este atât de emoționant. Suntem copleșiți de o mulțime de emoții. Este o victorie pe care o ducem cu mândrie acasă, în comunitățile noastre”, a declarat el pentru BBC News.

„În seara asta voi dormi mai liniștită. CIJ a recunoscut ceea ce am trăit – suferința noastră, reziliența noastră și dreptul nostru la un viitor”, a declarat Flora Vano, din insula Vanuatu din Pacific, considerată cea mai vulnerabilă țară la fenomene meteorologice extreme la nivel global.

„Aceasta este o victorie nu doar pentru noi, ci pentru toate comunitățile aflate în prima linie care luptă pentru a fi auzite”.

Avizul ar putea fi utilizat încă de săptămâna viitoare

CIJ este considerată cea mai înaltă instanță din lume și are jurisdicție globală. Avocații au declarat pentru BBC News că avizul ar putea fi utilizat încă de săptămâna viitoare, inclusiv în instanțele naționale din afara CIJ.

Activștii și avocații specializați în probleme climatice speră că această decizie istorică va deschide calea pentru obținerea de despăgubiri de la țările care au consumat cel mai mult combustibili fosili de-a lungul istoriei și care sunt, prin urmare, cele mai responsabile pentru încălzirea globală.

Multe țări mai sărace au susținut cazul din frustrare, susținând că țările dezvoltate nu își respectă promisiunile existente de a aborda problema tot mai gravă.

Însă țările dezvoltate, inclusiv Marea Britanie, au susținut că acordurile climatice existente, inclusiv acordul istoric al ONU de la Paris din 2015, sunt suficiente și că nu ar trebui impuse obligații legale suplimentare.

Miercuri, Curtea a respins acest argument.

Se cer planuri mărețe pentru combaterea schimbărilor climatice

Judecătorul Iwasawa Yuji a mai spus că, dacă țările nu elaborează cele mai ambițioase planuri posibile pentru combaterea schimbărilor climatice, acest lucru ar constitui o încălcare a promisiunilor lor din Acordul de la Paris.

El a adăugat că se aplică dreptul internațional mai larg, ceea ce înseamnă că țările care nu au semnat Acordul de la Paris – sau care doresc să se retragă, cum ar fi SUA – sunt în continuare obligate să protejeze mediul, inclusiv sistemul climatic.

Avizul curții are caracter consultativ, dar deciziile anterioare ale CIJ au fost puse în aplicare de guverne, inclusiv atunci când Marea Britanie a acceptat să restituie Insulele Chagos Mauritiusului anul trecut.

„Hotărârea reprezintă un moment juridic decisiv”, a declarat Joie Chowdhury, avocat principal la Centrul pentru Drept Internațional al Mediului (CIEL).

„Cu hotărârea istorică și autoritară de astăzi, Curtea Internațională de Justiție a rupt cu practica obișnuită și a dat o confirmare istorică: cei care suferă de pe urma impactului devastării climatice au dreptul la despăgubiri pentru daunele climatice, inclusiv prin compensații”, a adăugat ea.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Commonwealth-ului și Dezvoltării din Marea Britanie a declarat că este nevoie de „timp” pentru a analiza avizul înainte de a face comentarii detaliate, dar a adăugat:

„Combaterea schimbărilor climatice este și va rămâne o prioritate urgentă pentru Marea Britanie și pentru întreaga lume. Poziția noastră rămâne aceea că acest obiectiv poate fi atins cel mai bine prin angajamentul internațional față de tratatele și mecanismele climatice existente ale ONU”.

Despăgubiri pentru impactul schimbărilor climatice

Curtea a hotărât că țările în curs de dezvoltare au dreptul să solicite despăgubiri pentru impactul schimbărilor climatice, cum ar fi clădirile și infrastructura distruse.

Aceasta a adăugat că, în cazul în care nu este posibilă restaurarea unei părți a unei țări, guvernul acesteia poate solicita despăgubiri.

Acestea ar putea fi pentru un eveniment meteorologic extrem specific, dacă se poate dovedi că schimbările climatice l-au cauzat, dar judecătorul a spus că acest lucru ar trebui stabilit de la caz la caz.

„Este o victorie uriașă pentru statele vulnerabile la schimbările climatice. Este o victorie uriașă pentru Vanuatu, care a condus acest caz și va schimba fața advocacy-ului climatic”, a declarat avocata Jennifer Robinson de la Doughty Street Chambers, care a reprezentat Vanuatu și Insulele Marshall.

Originile improbabile ale cazului

Nu este clar cât ar trebui să plătească fiecare țară în parte în cazul în care cererea ar fi acceptată.

Însă o analiză anterioară publicată în revista Nature estima că între 2000 și 2019 pierderile cauzate de schimbările climatice s-au ridicat la 2.8 trilioane de dolari, adică 16 milioane de dolari pe oră.

În cadrul ședințelor de audiere din decembrie, instanța a ascultat mărturiile a zeci de locuitori din insulele Pacificului care au fost strămutați ca urmare a creșterii nivelului mării, cauzată de schimbările climatice.

Insulele Marshall au subliniat că costurile pentru adaptarea insulei lor la schimbările climatice se ridică la 9 miliarde de dolari.

„Este vorba de 9 miliarde de dolari pe care Insulele Marshall nu îi au. Schimbările climatice sunt o problemă pe care nu au cauzat-o, dar sunt nevoiți să ia în considerare relocarea capitalei”, a declarat dna Robinson.

Pe lângă despăgubiri, instanța a hotărât că guvernele sunt responsabile pentru impactul climatic al companiilor care operează în țările lor.

Aceasta a precizat în mod specific că subvenționarea industriei combustibililor fosili sau aprobarea de noi licențe pentru petrol și gaze ar putea constitui o încălcare a obligațiilor unei țări.

Țările în curs de dezvoltare explorează deja posibilitatea de a introduce noi cauze pentru despăgubiri

Țările în curs de dezvoltare explorează deja posibilitatea de a introduce noi cauze în care să solicite despăgubiri pentru contribuțiile istorice la schimbările climatice împotriva țărilor mai bogate, cu emisii ridicate, invocând avizul CIJ, potrivit avocaților cu care a discutat BBC.

Dacă o țară dorește să introducă un proces la CIJ pentru a obține o hotărâre privind despăgubirile, aceasta poate face acest lucru numai împotriva țărilor care au acceptat jurisdicția sa, printre care se numără Regatul Unit, dar nu și Statele Unite sau China.

Cu toate acestea, un proces poate fi introdus în orice instanță din lume, fie ea națională sau internațională, invocând avizul CIJ, a explicat Joie Chowdhury de la CIEL.

Așadar, o țară poate alege să nu se adreseze CIJ, ci unei instanțe în care aceste țări sunt obligate să se supună, de exemplu instanțele federale din SUA.

Însă rămâne întrebarea dacă avizul CIJ va fi respectat.

„[CIJ] este o instituție supusă geopoliticii – și se bazează pe respectarea hotărârilor sale de către state, nu dispune de forțe de poliție”, a declarat Harj Narulla, avocat specializat în probleme climatice la Doughty Street Chambers, care a reprezentat și Insulele Solomon.

Întrebat despre această decizie, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat pentru BBC News:

„Ca întotdeauna, președintele Trump și întreaga administrație se angajează să pună America pe primul loc și să acorde prioritate intereselor americanilor obișnuiți”.