istorie

Averea lui Elon Musk a intrat la apă. Directorul Tesla şi Twitter este prima persoană din istorie care pierde 200 miliarde de dolari

Musk, în vârstă de 51 de ani, şi-a văzut averea prăbuşindu-se la 137 de miliarde de dolari după ce acţiunile Tesla au scăzut în ultimele săptămâni, inclusiv o scădere de 11% marţi, potrivit Bloomberg. Averea sa a atins un vârf de 340 de miliarde de dolari pe 4 noiembrie 2021 şi a rămas cea mai […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Republica – 75 de ani de istorie ratată în România

Azi se împlinesc 75 de ani de la prima zi de Republică, în România – ”Republica Populară Română”, o formă-surogat de guvernămînt, care acoperea realitatea mult mai prozaică a unui regim de ocupaţie sovieto-comunistă a ţării. Ceea ce ne-au impus ocupanţii ruşi în urmă cu trei sferturi de secol, Republica, dăinuie încă, fiind un semn exterior al blocajului istoric în care se află România. Faptul că nu e niciun semn din partea ”clasei politice” a ţării că ar dori revenirea la forma legitimă istoric şi juridic de guvernămînt a României nu e decît un reflex, pe care continuitatea structurilor instituţionale şi a mentalităţilor ”omului nou” l-a produs, ca efect de lungă durată a comunismului. Aşa cum ”războiul rece” între est şi vest nu s-a sfîrşit încă, nu s-au încheiat nici efectele domniei fărădelegii în ţara noastră, care se va întoarce la normalitate abia atunci cînd vom reveni la stabilitatea, siguranţa şi prestigiul reîntoarcerii la monarhia constituţională. E singura garanţie pentru toţi românii că în această ţară, a lor, prosperitatea şi buna înţelegere între toţi vor reveni, doar atunci cînd ei se vor reaşeza sub deviza regalităţii din România, ”Nihil Sine Deo” – nimic fără Dumnezeu. Căci primul pas al unei renaşteri a românilor e reînvierea lor morală, care numai astfel, ”cu Dumnezeu înainte”, se mai poate face, în aceste vremuri tulburi. Nu ne aşteaptă ani uşori şi, în afară de noi, nimeni alticineva nu se îndeamnă să ne croiască un viitor mai bun.

Ion Cristoiu: 2022 pe plan extern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

1) Rusia atacă Ucraina la ora 5.30, în dimineaţa zilei de 24 februarie 2022. Am simţit nevoia să menţionez nu numai ziua, ci şi ora la care s-a declanşat atacul, pentru că e vorba, indiscutabil, de unul din marile evenimente ale secolului al XXI-lea. Indiferent de rezultatul Războiului, ora 5.30, 24 februarie 2022, va fi […]

Ion Cristoiu: 2022 pe plan intern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

Eşecul înregistrat de România prin neadmiterea în Schengen În mai multe rînduri, am numit acest eşec un Dezastru, comparîndu-l cu alte dezastre din Istoria modernă a României. În sine, neadmiterea în Schengen e doar o lovitură şi nu un dezastru. După Criza migranţilor şi după Criza Pandemiei, puţină lume în România îşi mai punea problema […]

Record în NBA: un sloven a avut 60 de puncte, 20 de recuperări şi 10 pase decisive într-un meci

Jucătorul de baschet Luka Doncic a devenit primul jucător din istoria NBA care a înregistrat 60 de puncte, 20 de recuperări şi 10 pase decisive într-un meci.

Ion Cristoiu: 2022: Evenimente care au făcut Istorie şi Evenimente care au fost simple plesnitori mediatice

An de an, în săptămîna de după Crăciun, poate şi pentru că Istoria a petrecut şi ea de sărbători şi, cu burta plină fiind, n-are nici un chef de muncă, se fac topuri. Topuri şi iar topuri. În fiecare an, şi eu am făcut, spre publicare, topuri ale evenimentelor interne şi internaţionale. Pentru fiecare top […]

Ion Cristoiu: Şi, totuşi, despre decembrie 1989 s-au publicat puţine lucruri serioase

Unde sînt instrumentele de lucru? De peste treizeci de ani se cercetează şi se răscercetează Evenimentele din decembrie 1989. Ai spune că, după atîta osteneală, în materie de date concrete şi corecte să se ştie totul. Altfel spus, să avem la ora actuală culegeri de documente întocmite după toate regulile ştiinţei. Acribie pînă în pînzele […]

Naşterea Domnului nu s-a petrecut într-un grajd şi nici pe data de 25 decembrie a anului 1

Poveştile cu naşterile miraculoase erau la modă în antichitate Naşterea lui Iisus Hristos a fost relatată de două dintre cele patru evanghelii canonice – Matei şi Luca.  După trendurile epocii, naşterea fiecărei personalităţi care a schimbat istoria a fost hiperbolizată, iar povestea capătă elemente supranaturale. Naşterile miraculoase sunt consemnate şi în cazul marilor profeţi şi […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (II)

După 1985, cînd la putere în Uniunea Sovietică a ajuns Mihail Gorbaciov, aripa pro-sovietică din rîndul comuniştilor români a devenit, aproape mecanic, implicit o aripă reformistă, în contradicţie totală cu linia de tip stalinist impusă de Ceauşescu. Militaru îşi aminteşte: “În iarna lui 1984-1985 – după eşecul pe care l-am avut – am zis să înfiinţăm un Comitet al Salvării Naţionale şi să îl dăm publicităţii. S-a făcut scrisoare către Europa liberă, dar, din păcate nu a fost publicată. Comitetul însă a existat. În cercuri restrînse de oameni se ştia de existenţa unui asemenea comitet. În iarna lui 1988-1989, acest Comitet s-a transformat în Front al Salvării Naţionale”. La cîteva luni după aceea, s-a creat, susţine Militaru, şi un “Front militar”. Nemulţumirile erau însă exprimate doar în surdină, de frica Securităţii. Complotul rămăsese cantonat în Parcul Herăstrău, din vecinătatea Cartierului Primăverii.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (I)

Asupra evenimentelor din 1989 se aşterne, an de an, praful uitării. Ele mai rămîn doar în amintirea tragică a celor ce şi-au pierdut, în acele zile, copii, surori sau fraţi, părinţi sau bunici. Imortalizate de fotografii îngălbenite sau de pompoase “certificate de revoluţionar”, acordate cu o suspectă dărnicie unora care nu par a avea nimic în comun cu idealurile revoluţiei din decembrie, acele zile vor fi într-o bună zi, fără îndoailă, subiectul judecăţii mult mai calme a istoriei.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Decembrie 1989. Generalii unei armate moarte

În urmă cu 33 ani, se auzea, repetat, la Europa Liberă cum populaţia Timişoarei, cea ieşită în stradă, era masacrată de tancuri pe Calea Girocului sau împuşcată din faţă în Piaţa Operei. Treptat, o tot mai largă parte a lumii noastre li s-a alăturat – mai întîi în îngrijorare şi compasiune, iar mai apoi în revoltă. După nesăbuinţa lui Ceauşescu, care a insultat în 20 decembrie morţi a căror ucidere o comandase şi a căutat a doua zi cumpărarea conştiinţelor cu zece lei, calea era fără întoarcere. S-a petrecut atunci ceva peste puterea de înţelegere a oamenilor – parcă patru decenii de teroare, patru decenii de zăcut la cozi, patru decenii de cartele, patru decenii de frig şi mai ales patru decenii de umilinţe la care te supunea, într-adins, în faţa “colectivului” orice mic imbecil cu carnet roşu şi patalama de activist s-au adunat atunci în toţi – indiferent de vîrstă. S-a ridicat şi Bucureştiul. Se revărsase paharul. Frica era înghiţită, ceas de ceas, de porţii mari de curaj, iar anii de umilire se transformau, clipă de clipă, într-o libertate care înceta să mai fie numai interioară. O libertate căreia TAB-urile armatei nu-i puteau ţine piept, cum nu i-au putut ţine piept nici “uslaşii” Securităţii.

XTB: Tensiunile economice si geopolitice versus istoria randamentelor. Cum va arata sfarsitul de an?

Realitatea din economie a depăşit importanţa istoriei randamentelor, până acum. Se poate spune că statistica „votează” cu o redresare, în timp ce o serie de date macroeconomice şi de poziţionare, pe care le considerăm relevante, nu vin deloc în ajutorul optimiştilor pe final de an.

Caietele pătate de ulei ale mamelor care au hrănit Bucureştiul de generaţii. Cele mai vechi şi mai bune reteţe de cozonaci

De Crăciun, deschide “Caietul de reţete”, locul din care afli reţete de prăjituri sau de orice altceva ai poftă, documente vechi, scrise de mame şi bunici pe foi pătate de ulei.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Generalul Stănculescu şi ”secretele revoluţiei”, pe care se presupunea că le-a dus cu el în mormînt: ”A fost şi Ceauşescu de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura, statul era pierdut, nu mai putea conduce”

În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa faţă de putere, nu îndrăzneau nici măcar să se gîndească la aşa ceva – a fost nevoie ca această putere să se schimbe după alegerile din noiembrie 1996, pentru ca o asemenea anchetă să înceapă. Era perioada în care totuşi, în scop propagandistic, se mai vorbea şi de un ”proces al comunismului”, despre care am avut ocazia să discut deschis cu adjunctul procurorului general, generalul Mugurel Florescu. Rîzînd uşor sarcastic, el mi-a spus – în legătură cu procesul comunismului şi ancheta Revoluţiei: ”dragă, asemenea procese n-ai să vezi cît Iliescu e la putere, doar n-au cum să se condamne pe sine!” Acestea sînt circumstanţele în care, în noiembrie 1994, generalul Stănculescu apărea, sigur pe sine, în faţa Comisiei senatoriale. Siguranţa lui era conferită şi de bunăstarea la care ajunsese: director al marelui concern Balli, în România.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Ceauşescu n-a băgat oamenii în puşcărie, ci a băgat puşcăria în casa oamenilor”

Totul a început la Timişoara, cu 33 de ani în urmă, cînd forurile locale de partid, la sugestia Securităţii, au luat decizia de a-l muta pe pastorul Laszlo Tokes de la parohia reformată din strada Timotei Cipariu. Oficial, era vorba de o cerere a autorităţile ecleziastice ale Bisericii Reformate (cauţionată de Departamentul Cultelor, care-i retrăsese lui Laszlo Tokes din 28 august 1989 autorizaţia de a sluji. Neoficial însă, predicile sale, interviurile date în străinătate despre situaţia din România îl făcuseră indezirabil. Nu putea fi arestat, pentru că s-ar fi protestat în Ungaria, dar şi în occident – Tokes devenise o voce, ca opozant al regimului. Situaţia devenise însă într-atît de critică, încît şi această scînteie a fost deajuns şi, după ”lecţia” Braşovului în 1987, oamenii şi-au adunat curajul să iasă în stradă, pentru a protesta.

EXCLUSIV. InSecuritate. Prof.dr Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti: România este în cea mai prosperă perioadă a ei din istoria pe care o cunoaştem

Prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii Bucureşti, vorbeşte despre schimbările din societatea românească după 33 de ani de la căderea regimului comunist, percepţiile, aşteptările şi temerile românilor, precum şi despre necesitatea stabilirii unui plan de ţară şi reformarea clasei politice.

Ion Cristoiu: „Câteva ruperi de oase pe zi, administrate în politică, pot fi salutare”

Zile şi nopţi la Stalingrad. Bucuria de a nu fi nimeni înaintea mea la Poştă (nu le merge conexiunea – îmi spune, fericită, lucrătoarea – altfel coada pentru taxa de paşapoarte s-ar fi întins pînă-n stradă) mi-a fost umbrită de descoperirea c-am cumpărat de pe Internet, în variantă franţuzească, Zile şi nopţi, romanul lui Constantin […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Spionajul rus, în vreme de război: asaltul asupra Europei, via Austria

Ţara cu care preşedintele Klaus Iohannis tocmai ”a bătut palma” (acceptînd şi parafînd prin întîlnirile sale cu oficialii Austriei, la Bruxelles, fără nicio reacţie umilinţa veto-ului pe care acest stat l-a dat României), este, cum am mai arătat, ”cap de pod” al operaţiunilor de spionaj rusesc în Europa. Mai presus de toate, chiar în aceste momente în care ne aflăm practic într-un conflict cu Moscova, Austria e ea însăşi o ţară coruptă şi penetrată de spionii ruşi.

Cartea ”Dulce Românie – O istorie a deserturilor de la noi”, lansată în librării de Sărbători

România are un impresionant tezaur gastronomic al dulcelui, şi tocmai de aceea, Dr. Oetker şi-a propus prin proiectul Dulce Românie valorificarea acestei moşteniri culturale, parte a identităţii noastre naţionale.   Cartea nu a apărut întâmplător în preajma sărbătorilor. Dincolo de istoriile pline de farmec ale cofetarilor de demult, ea conţine o colecţie de 80 de […]

Cine erau liderii lumii acum 100 ani? 1922 vs 2022

În 1922, preşedintele Statelor Unite era un republican despre care nu-şi mai aminteşte nimeni pentru că a avut un mandat scurt  Născut în Ohio, devenit senator, Harding a candidat la alegerile prezidenţiale din 1920 din partea Partidului Republican şi a fost ales ca cel  de-al 29-lea preşedinte american din istorie. Înainte de nominalizarea sa de […]

Chipul faraonului Tut, reconstituit din nou la 100 ani de la descoperirea mormântului său

Povestea faraonului Tut care a murit subit la 18 ani şi a cărei mumie a fost descoperită cu un tezaur fabulos acum 100 ani într-un mormânt din Valea Regilor. De ce a murit şi cum arăta el - sunt întrebările pe care îi macină pe egiptologi şi istorici, iar mumia sa nu le oferă răspunsuri satisfăcătoare din cauza daunelor multiple cauzate de preoţi într-un proces grăbit de mumificare, dar şi de arheologul Howard Carter imediat după ce a dezgropat-o.

Ion Cristoiu: Cînd Adevărul nu poate fi spus din cauza urilor prea proaspete

Pledoaria lui Arghezi pentru Autoritatea de protecţie a consumatorului. Tudor Arghezi semnalează în tableta O autoritate care ne lipseşte, din Bilete de Papagal, 15 iulie 1929, absenţa în interbelic a ceea ce se cheamă azi Autoritatea pentru protecţia consumatorului: „Clientul, cînd cheamă un instalator să-i puie din nou în funcţiune un robinet de apă sau […]

Ion Cristoiu: Bucureştiul – oraş atît de dornic să aibă despre ce vorbi

Viitorul hotărît chiar de la naştere. Tacitus despre relaţia dintre Destin şi Întîmplare în Istorie. Citez din Anale: „Dar eu, de cîte ori aud vorbindu-se despre aceste chestiuni şi de altele asemenea, nu pot spune hotărît dacă viaţa omului se desfăşoară după o lege a destinului şi după o necesitate imuabilă, sau la voia întîmplării. […]

Ion Cristoiu: Motorul Istoriei duduie hrănit de eterna bătălie pentru putere

Zicerea Marelui Naţionalist. Trimiţînd la bătut un eseu mai vechi al meu despre Bunul simţ împotriva demagogiei naţionaliste, descopăr un citat din Nae Ionescu dedicat slugărniciei politicienilor români faţă de Înalta Poartă a momentului. Mă grăbesc să transcriu aici zicerea marelui naţionalist din Cuvîntul, 29 mai 1932: „Pe de altă parte, explicaţia stă într-un fapt […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea/ Cînd clopotele bat sub pămînt şi lumina vine din ocna de sare, sau cum patru oameni hrănesc zilnic alţi 110

”Lumina se plimba afară. Şi iar se căznea, aşa orb, s-o afle. Dar nu putea decît să şi-o închipuie”. Sînt rîndurile scrise de poetul Vasile Voiculescu despre coborîrea eroului său, Zahei Orbul, în ocnă, în vremuri în care pe pămînt domnea iadul închisorilor comuniste. Aşa s-a întîmplat şi în salina de la Ocnele Mari, unde robii regimului săpau la sare, chinuiţi de slujbaşii acestuia. Cei din urmă aveau resentimente puternice faţă de credinţă şi de poezie. Pe prima erau asmuţiţi să o sfărîme; pe cea de-a doua o distrugeau pentru că, pur şi simplu, nu intra în puterea înţelegerii lor. Aşa cum bine spunea unul dintre comandanţii Securităţii din acei ani, generalul Pintilie Gheorghe, despre cadrele Securităţii şi gardienii închisorilor: „La noi nu au ce să caute oameni care cred în Dumnezeu!”. Dar a venit vremea ca Dumnezeu să coboare şi în ocna de sare a orbului Zahei, iar de acolo să izvorască lumina, pînă la cer. Cu aceste sentimente am trăit Sfînta Liturghie Arhierească, oficiată de Înalt Preasfinţitul Varsanufie de la Rîmnic, de Sfînta Varvara, ocrotitoarea minerilor, în capela de la Ocnele Mari: un loc al suferinţei, preschimbat într-o grădină a rugăciunii. Şi a minunilor zilnice.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA, Marius Oprea / ”Troika Moscovei”, de la putere, în arest. S-a descoperit că Teohari Georgescu luase mită şi violase 42 de femei, Luca a fost agent al Siguranţei şi Ana era ”sionistă”

În urmă cu şaptezeci de ani, la începutul anului 1952, la o plenară din martie, Dej a început ofensiva împotriva ”străinilor” din rîndurile comuniştilor din România, pentru a da o nuanţă de ”patriotism” ocupaţiei sovieto-comuniste din ţară. Primul care a ”căzut” a fost Vasile Luca, fost ministru de finanţe, în contextul nemulţumirii populare faţă de ”reforma bănească”. I-au urmat Teohari Georgescu şi Ana Pauker: ”troika” moscovită a dispărut din fruntea partidului peste noapte, aşa cum şi apăruse: din voia lui Stalin.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Nu i-a ajuns Pătrăşcanu. Cu voia lui Stalin. Dej scapă de ”evreii şi ungurii” din partid – ”deviaţioniştii” Luca, Pauker şi Teohari Georgescu

După ce pericolul comunismului naţional după exemplul lui Tito a fost înlăturat din ”ţările frăţeşti” ale blocului sovietic la începutul anilor '50 cu mijloace brutale, Stalin a sesizat totuşi necesitatea unor concesii făcute comuniştilor din ţările de sub ocupaţia Armatei Roşii. Era, totuşi,nevoie de arborarea unui surogat de suveranitate. Astfel, statele satellite ale Moscovei au primit posibilitatea de a afişa un ”patriotism” communist, prin epurări de nuanţă antisemită şi xenofobă în partidele comuniste locale. Tonul l-au dat procesele "halatelor albe" de la Moscova şi mai ales condamnarea liderului comunist evreu din Cehoslovacia, Rudolf Slanski. În sfîrşit, Gheorghe Gheorghiu Dej primea la Bucureşti mult aşteptatul semnal, pentru anihilarea vechilor săi rivali "moscoviţi", pe care îi ura la fel de mult ca pe Pătrăşcanu, dar de care se şi temea, în egală măsură: el, din închisorile antonesciene, nu-şi făcuse atîtea relaţii la ”Poarta” Kremlinului, precum Ana Pauker şi acoliţii ei, Vasile Luca şi Teohari Georgescu. Astfel, în istoria PMR, anul 1952 avea să fie un an al demascării” aşa-zisei "devieri de dreapta".

Fosilele găsite în Bristol atestă că reptilele au apărut cu 35 de milioane de ani mai devreme

O nouă descoperire sugerează că şopârlele au existat cu 35 de milioane de ani mai devreme decât se credea anterior.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Arestarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, ”comunistul-patriot” care afirmase că ”Transilvania a aparţinut şi va aparţine statului român în întregime”

Securitatea a jucat rolul esential nu numai în arestarea a sute de mii de oameni care s-au împotrivit comunismului, dar şi în scenariile epurărilor staliniste, în luptele dure pentru putere dintre liderii comunişti din România, după intaurarea regimului de ocupaţie sovietică a ţării. România nu a făcut excepţie în ”blocul răsăritean”. După instalarea la putere a comuniştilor în ţările din estul şi centrul Europei, ocupate de Armata Roşie, singurul factor de risc în calea impunerii puterii necondiţionate a lui Stalin era o linie "naţională” a comuniştilor din vreuna din aceste ţări, care ar fi putut ameninţa unitatea "blocului sovietic". Astfel, de la apărarea ”regimului democrat-popular”, Poliţia politică (Securitatea Poporului, creată în Republica Populară Română de consileri sovietici şi comandată de foşti agenţi NKVD) a trecut şi la apărarea "unităţii şi purităţii" partidului şi prin aceasta la apărarea integrităţii sistemului de ocupaţie sovietică din ţările Blocului de răsărit. În ochii lui Stalin, aceasta fusese pusă la îndoială de Tito, liderul iugoslav care refuzase să i se supună, pentru că-şi eliberase singur ţara. A început astfel lupta împotriva ”patrioţilor” din partidele comuniste, acuzaţi de ”titoism”, iar în România primul pe listă era Lucreţiu Pătrăşcanu.

Ion Cristoiu: Cotul Donului – locul intrat în visele urîte ale Istoriei noastre naţionale

Lui Arghezi nu-i ieşea nimic în materie de parale. Mă întreb mai departe, citindu-l pe Arghezi imediat postbelic: De ce e atît de înverşunat în ceea ce vremea respectivă numeşte denunţarea trecutului? Desigur, poetul din suburbii n-a fost un profitor al regimului trecut, dar nici un persecutat nu putem spune c-a fost: a publicat cît […]

Ion Cristoiu: Istoria alege orbeşte pe cei care urmează să rămînă în Istorie

O zi din viaţa lui Suleiman Magnificul. Cum arată o zi din Viaţa lui Suleiman Magnificul, cel mai mare Sultan al Imperiului Otoman: „Viaţa de zi cu zi a lui Suleiman în palatul său, de la deşteptare pînă la culcare, urma un ritual comparabil în detalii cu cea a regilor francezi de la Versailles. Cînd […]

Eroii anului 1918 care au contribuit la Marea Unire

Portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, erau ilustrate pe reversul monedelor ce aniversau Centenarul Marii Unirii în 2018.

Mitul independenţei şi a unităţii naţionale în istoria românilor

„Unirea” Ţărilor Româneşti sub Mihai Viteazul şi afirmarea originii latine a poporului român  Mihai Viteazul, voievodul Valahiei (Ţara Românească) din 1593, era implicat în Războiul cel Lung, parte a Războaielor Habsburgice-Otomane. După ce în 1599 a obţinut victoria de la Şelimbăr împotriva prinţului-episcop Báthory András, Mihai a intrat cu trupele sale valahe în Alba Iulia şi […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Eroii unei istorii mai mici. Povestea a doi ţărani, din cei 1228 de delegaţi la Marea Unire şi soarta lor, în comunism

Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie n-a fost nici spontană şi nici întîmplătoare. A fost riguros şi ”ardeleneşte” organizată, în baza unui regulament de desemnare a delegaţilor, foarte bine pregătită şi rezultat final al unui proces de trezire entuziastă a conştiinţei naţionale. Au fost reprezentate toate categoriile sociale, împuterniciţi din partea celor două confesiuni româneşti, cîte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale româneşti, delegaţi din mediul universitar, cîte unul şi din fiecare gimnaziu românesc, reprezentanţi ai studenţilor, cîte un ofiţer şi un soldat din fiecare unitate judeţeană a Gărzii Naţionale. Din fiecare circumscripţie electorală erau trimişi, pe lîngă cei de mai sus, cîte cinci ”aleşi” ai comunităţii: în genere, din aceştia cel puţin trei erau ţărani, reprezentîndu-şi consătenii. Dacă istoria ”elitelor” culturale şi politice ale făuritorilor Unirii e binecunoscută şi scrisă, cea a miilor de ţărani veniţi din toate colţurile Transilvaniei, cu cele mai bune haine ale lor, în care ţineau la bun adăpost ”credenţionalele” prin care fuseseră împuterniciţi de cetăţeni, cei care au ascultat discursurile şi Proclamaţia Unirii şi care, de fapt, au pus-o în aplicare ”în teren”, a fost mai puţin cunoscută. Prezint aici istoria a doi consăteni din satul Voievozi, comuna Chemiz, judeţul Bihor, tineri ţărani plecaţi la drum, acum o sută patru ani, spre Alba Iulia. Ei şi alţii, asemenea lor, sînt de fapt coloana vertebrală a naţiunii noastre, iar istoria lor rămîne încă să fie scrisă.

Albumul Marii Uniri, expus de 1 Decembrie la Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunţă că va expune, cu prilejul Zilei Naţionale a României, Albumul Marii Uniri realizat de fotograful Unirii, Samoilă Mârza, exemplarul dedicat lui Vasile Goldiş, artizan al Marii Unirii.

Ion Cristoiu: Kievul lui Bulgakov – asediat de viscolul Istoriei

Umflate cu pompa. Pe 13 februarie 1893, moare Maria Rosetti, soţia lui C.A. Rosetti, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri liberali. Oficiosul PNL, Evenimentul, de la Iaşi, tipăreşte în pagina a doua a numărului din 16 februarie 1893 (ziarele se antedatau) acest ferpar, ilustrînd categoric stilul presei din vremea lui Caragiale: „Maria C.A. Rosetti, ilustra […]

Deputat UDMR: De-a lungul istoriei nu am fost mereu de aceeaşi parte a baricadei. Replica PSD

Ministrul Culturii a transmis, luni seara, o replică la discursul deputatului UDMR, Csoma Botond, care a spus, în şedinţa solemnă că momentul Marii Unrii a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranţă pentru maghiarii ardeleni.

Elevii învaţă din acest an istoria Greciei Antice cu jocul video Assassin’s Creed Odyssey

Elevi din peste 20 de şcoli din întreaga ţară învaţă, începând cu această toamnă, cu ajutorul jocurilor video. RGDA (Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România) a demarat programul Games in Schools, al cărui scop este să ofere instrumente alternative profesorilor.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Atunci cînd libertatea cîntăreşte cît o cegă de 30 de kilograme

Astăzi de la orele 18.00, la sediul Fundaţiei ”Ion Gavrilă Ogoranu”, are loc lansarea unui volum memorialistic aparte: sînt amintirile de război ale unui tată, povestite de fiul său. Cristian Săileanu a scris ”Manual de’ntors acasă - de la Stalingrad”, după povestirile lui Mircea Săileanu. Pagini incredibile, despre aventuri şi momente de viaţă de demult, pe care le leagă de prezent un element comun: tranşeele pline de noroi ale Ucrainei, măcinată de război.

O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman, catalogat „fictiv”, a fost real

O monedă de aur antică dovedeşte că un împărat roman din secolul al III-lea, scos din istorie ca „personaj fictiv”, a existat cu adevărat, spun oamenii de ştiinţă citaţi de BBC. Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine o monedă similară.