2025 – anul freneziei IA / Ce înseamnă pentru mediu folosirea sistemelor de IA: 80 de milioane de tone amprentă de carbon, 800 de miliarde de litri de apă. Și ăsta e doar începutul

Este corect ca oamenii să plătească pentru impactul tehnologiei asupra mediului, în condițiile în care companiile tehnologice sunt cele mai bogate de pe planetă?

Explozia utilizării IA are un preț și nu este mic deloc, avertizează un cercetător olandez în tehnologie, fondatorul Digiconomist (companie care studiază consecințele neintenționate ale tendințelor digitale), Alex de Vries-Gao, care spune că nebunia IA a cauzat, doar în 2025, eliberarea în atmosferă a unei cantități egale de dioxid de carbon cu cât a emis întregul New York.

Utilizarea apei prin IA depășește cererea globală de apă îmbuteliată

Încă ceva absolut uluitor: din cifrele compilate de Vries-Gao rezultă că utilizarea apei prin inteligența artificială depășește acum întreaga cerere globală de apă îmbuteliată.

Google: Planuri pentru amplasarea unor centre de date în spațiu pentru a satisface cererea de IA

Potrivit lui Vries-Gao, aceste cifre sunt prima încercare de a măsura efectul specific al IA, mai degrabă decât al centrelor de date în general, pentru că, în 2025, utilizarea chatboturilor precum ChatGPT de la OpenAI și a lui Gemini de la Google a crescut vertiginos.

Costul pentru mediu este uriaș

Cifrele arată că emisiile estimate de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea inteligenței artificiale sunt acum echivalente cu peste 8% din emisiile globale ale aviației.

Studiul său a folosit rapoarte ale companiilor de tehnologie și a solicitat cerințe mai stricte pentru ca acestea să fie mai transparente cu privire la impactul lor asupra climei.

„Costul de mediu al acestui lucru este uriaș în termeni absoluți”, spune cercetătorul, „În acest moment, societatea plătește pentru aceste costuri, nu companiile de tehnologie. Întrebarea este: este corect acest lucru? Dacă ei culeg beneficiile acestei tehnologii, de ce nu ar trebui să plătească o parte din costuri?

De Vries-Gao a descoperit că amprenta de carbon a sistemelor de inteligență artificială (IA) în 2025 ar putea ajunge la 80 de milioane de tone, în timp ce apa utilizată ar putea ajunge la 765 de miliarde de litri.

Utilizarea apei – cu o treime mai mare decât estimările inițiale

Tot el spune că este pentru prima dată când a fost calculat impactul IA asupra apei și a arătat că utilizarea acesteia de către IA este cu peste o treime mai mare decât estimările anterioare privind utilizarea apei în centrele de date.

Alte comparații incredibile: Agenția Internațională pentru Energie a declarat la începutul acestui an că centrele de date axate pe IA consumă la fel de multă energie electrică pe cât o fac topitoriile de aluminiu (care consumă enorm de multă energie), iar consumul de energie electrică al centrelor de date este de așteptat să se dubleze până în 2030.

Oamenii plătesc pentru cele mai bogate companii de pe Pământ

Donald Campbell, directorul departamentului advocacy de la Foxglove, o organizație non-profit din Marea Britanie care militează pentru echitate în tehnologie atrage și el atenția că, de fapt, societatea e cea care suportă factura de mediu pentru unele dintre cele mai bogate companii de pe Pământ

„Mai rău, este probabil doar vârful aisbergului. Frenezia construcției de centre de date, condusă de inteligența artificială generativă, abia acum începe.”

„Doar una dintre aceste noi instalații «hiperscalare» poate genera emisii climatice echivalente cu mai multe aeroporturi internaționale. Și numai în Regatul Unit, se estimează că există 100-200 de astfel de instalații în sistemul de planificare”, a spus Campbell.

Energie electrică cât 2 milioane de gospodării

IEA a raportat că cele mai mari centre de date axate pe inteligență artificială construite astăzi vor consuma, fiecare, la fel de multă energie electrică cât 2 milioane de gospodării, SUA reprezentând cea mai mare pondere din consumul de energie electrică al centrelor de date (45%), urmate de China (25%) și Europa (15%).

Cel mai mare centru de date planificat în Regatul Unit , situat pe un fost amplasament al unei centrale electrice pe cărbune din Blyth, Northumberland, se așteaptă să emită peste 180.000 de tone de CO2 pe an atunci când va fi în stare de funcționare completă – echivalentul cantității produse de peste 24.000 de locuințe.

Rețelele naționale de energie vor trebui reconfigurate pentru că, foarte curând, n-or să mai fie fiabile

În India, unde se investesc 30 de miliarde de dolari în centre de date, există îngrijorări tot mai mari că lipsa de fiabilitate a rețelei naționale de energie va însemna construirea unor ferme uriașe de generatoare diesel pentru energie de rezervă, lucru pe care firma de consultanță KPMG l-a numit săptămâna aceasta „o masivă… răspundere privind emisiile de carbon”.

Informațiile despre mediu ale companiilor de tehnologie sunt adesea insuficiente pentru a evalua chiar și impactul total asupra centrelor de date, darămite izolarea utilizării inteligenței artificiale, a declarat De Vries-Gao.

Google nu a luat în considerare apa utilizată de Gemini

El a menționat că, atunci când Google a raportat recent impactul inteligenței artificiale Gemini, nu a luat în considerare apa utilizată pentru generarea energiei electrice necesare pentru alimentarea acesteia.

Google a raportat că în 2024 a reușit să reducă emisiile de energie din centrele sale de date cu 12% datorită noilor surse de energie curată, dar a declarat în această vară că atingerea obiectivelor sale climatice este „acum mai complexă și mai dificilă la fiecare nivel – de la local la global” și „o provocare cheie este implementarea mai lentă decât este necesar a tehnologiilor energetice fără carbon la scară largă”.