Companie românească de AI folosită de armata SUA: România are nevoie de propriul „Palantir” pentru securitate și intelligence
Georga Bara, cofondator al Zetta Critical AI, a declarat joi în podcastul „Frontier Defense”, realizat de G4Media, că statele care nu dezvoltă astfel de tehnologii riscă să depindă de informațiile și analizele altor țări sau companii.
„Ideea e că fiecare țară trebuie să aibă un Palantir al ei. (…) Noi trebuie să dezvoltăm genul acesta de sisteme avansate in-house în România, să zic în Europa”, a spus Bara.
Compania românească dezvoltă sisteme de inteligență artificială utilizate în domenii precum apărare, intelligence, securitate publică și law enforcement, adică structuri de aplicare a legii. Printre clienții menționați se numără instituții românești precum MApN, MAI și SPP.
Ce poate face platforma AI
Tehnologia dezvoltată de companie poate analiza simultan text, imagini, înregistrări audio și video, folosind instrumente de procesare automată a limbajului, recunoaștere optică a caracterelor (OCR) sau conversie speech-to-text, adică transformarea vorbirii în text.
Sistemul poate identifica nume, locații, obiecte sau tipare în volume foarte mari de informații și funcționează fără conexiune la internet sau cloud, direct pe infrastructura clientului.
„Înseamnă ca tu să poți să-ți procesezi propriile date în propriile centre de date, cu propriile unelte, fără ca altcineva să le vadă”, a explicat George Bara, specialist în inteligență artificială aplicată și procesarea limbajului natural, cu peste 20 de ani de experiență în industria software.
Acesta a subliniat că inteligența artificială nu ia decizii singură, ci este utilizată ca instrument de sprijin pentru oameni, în special în domenii sensibile, unde erorile pot avea consecințe grave. „Beneficiul inteligenței artificiale este că îți pregătește datele, ți le triază, ți le sortează, ți le organizează, ca apoi tu să poți lua o decizie”, a explicat cofondatorul Zetta Critical AI.
Comparația cu Palantir
Specialistul a comparat indirect platforma românească cu cea a Palantir Technologies, companie americană cunoscută pentru colaborările sale cu armata și serviciile de informații din SUA. El susține însă că există o diferență majoră între cele două modele: compania românească livrează doar tehnologia, fără să aibă acces la datele procesate de instituțiile cliente.
„Noi livrăm unelte, noi nu vedem datele, noi nu intrăm în infrastructurile clienților”, a declarat acesta.
Problemele dezvoltării AI în România
Reprezentantul companiei spune că România nu duce lipsă de specialiști în inteligență artificială, ci de finanțare, infrastructură și acces la echipamente hardware performante. Potrivit lui Bara, unele procesoare grafice necesare pentru dezvoltarea AI sunt restricționate la export și ajung cu dificultate în România.
„Nu cred că suntem în urmă cu inteligența artificială, cred că suntem în urmă cu punerea ei în practică. Ne lipsesc fondurile de investiții care să aibă bani suficienți și să fie suficient de agile ca să poată să investească în tinerele speranțe. Ne lipsesc echipamentele hardware”, a declarat acesta.
Consumul uriaș de energie
O altă problemă este infrastructura energetică. Centrele de date utilizate pentru antrenarea și rularea sistemelor AI consumă cantități mari de energie, iar rețeaua electrică actuală ar putea avea dificultăți în susținerea unei extinderi rapide a industriei.
„Centrele de date care rulează inteligență artificială consumă foarte multă energie și există riscul ca infrastructura energetică să nu poată ține pasul cu dezvoltarea acestui domeniu”, a avertizat George Bara.
„Trebuie să exportăm proprietate intelectuală”
Potrivit expertului AI, România ar trebui să exporte mai mult software și tehnologie proprie, nu doar materii prime sau produse cu valoare adăugată redusă: „Exportul cel mai valoros pe care îl are țara este licența, IP-ul, proprietatea intelectuală sub forma unor licențe”.
Firmele românești au nevoie de sprijinul statului
Acesta consideră că firmele românești din domeniul apărării și tehnologiei au nevoie și de sprijin diplomatic și instituțional pentru a intra pe piețele externe, în special în SUA.
„La nivelul acesta de defense, de sector public, de domeniu strategic, ai nevoie și de ajutor din partea statului. Este ireal să crezi că o companie de 15 oameni va putea să intre singură pe o piață precum cea din SUA”, a declarat George Bara.