Corina Şuteu, fost director ICR New York: Nu dorim să fim complici la această agonie instituţională

Decizia "vine ca un răspuns natural la şirul de măsuri luate în defavoarea instituţiei pe care am slujit-o cu pasiune şi competenţă în ultimii şase ani. Schimbarea mandatului Institutului Cultural Român, realizată agresiv, în absenţa totală a unei dezbateri publice şi în contradicţie cu atitudinile şi luările de poziţie ale unui număr impresionant de oameni de cultură şi de artişti din România şi din străinătate, blocarea fondurilor institutului pentru toamna lui 2012 şi compromiterea astfel a unor proiecte deja angajate în colaborare cu parteneri instituţionali americani, imposibilitatea de a planifica programul institutului pentru anul viitor şi, nu în ultimul rând, reîntoarcerea unei abordări arhaice în politica culturală externă a României au determinat depunerea demisiei", spune Corina Şuteu în această scrisoare.

Potrivit documentului semnat de fostul director al ICR New York, "viziunea emancipată, modernă şi sistematizată pe care echipa aflată sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici a pus-o în practică în ultimii ani este definitiv compromisă". Acesta este şi motivul pentru care conducerea ICR New York a decis să nu asiste la "agonia instituţională", aşa cum a calificat Corina Şuteu, din perspectiva experienţei sale de 20 de ani în cooperare instituţională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate "a reuşit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici".

"Atât eu, cât şi Oana Radu rămânem fidele acestui spirit bazat pe expresia liberă a artelor, pe cosmopolitism şi pe schimb cultural interactiv", se mai arată în mesajul Corinei Şuteu.

Institutul Cultural Român din New York este una dintre cele mai importante şi active filiale ale ICR din străinătate.

Corina Şuteu a condus ICR din New York începând din anul 2006.

Ea şi-a început cariera în calitate de critic de teatru în România. A devenit interesată de sectorul managementului cultural imediat după căderea comunismului în România. În 1991 a devenit director al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar în 1995 a devenit director al Mastere Specialisee Europeen en Management des entreprises culturalles (Dijon, Franta) şi preşedinte al Forumului reţelelor culturale europene. În 1998 a fondat asociaţia ECUMEST. Între 2005 - 2006 a editat cartea "Arts Politics and Change" (ca urmare a programului "Policies for culture"), publicată la Amsterdam, şi a lansat la Columbia University volumul "Another Brick in the Wall, a Critical Overview of Cultural Management in Europe".

Demisiile Corinei Şuteu şi a Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012 prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti.

Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când, potrivit surselor din cadrul ICR, s-a instalat la şefia instituţiei.

Comisia de cultură din Senat îi va audia, marţi dimineaţă, pe Dan Croitoru şi pe Horia Gârbea, propuşi de PDL, respectiv PSD, pentru posturile de vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român, a anunţat preşedintele comisiei, Sergiu Nicolaescu. După audierea în Comisia de cultură, Dan Croitoru şi Horia Gârbea vor fi votaţi în plenul Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai ICR.

Celelalte propuneri pentru funcţiile din consiliul de conducere al ICR sunt scriitorul Ştefan Mitroi şi directorul bibliotecii judeţene Argeş, Octavian Sachelarie, din partea PSD, respectiv Vlad Păunescu - directorul general al Castel Film - şi Adriana Popescu - director pentru comunicare al Teatrului Naţional Bucureşti - din partea PDL. De asemenea, Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România a înaintat conducerii Senatului propunerea ca Ştefan Gheorghiu să facă parte din consiliul de conducere al ICR.