BNR estimează o pierdere contabilă de 4,3 miliarde lei la bănci, dacă s-ar utiliza cursul de la acordarea creditelor în franci

Banca Naţională a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci comerciale care au în portofoliu credite în franci elveţieni, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

BNR estimează o pierdere contabilă de 4,3 miliarde lei la bănci, dacă s-ar utiliza cursul de la acordare (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Banca centrală a calculat aceste pierderi într-un scenariu care a avut în vedere cursurile istorice de la momentul acordării celor 75.000 de credite aflate încă în bilanţurile băncilor şi cursul la zi pentru resurselor atrase în vederea finanţării portofoliului.

Potrivit simulării BNR, toate resursele din pasiv sunt practic la valoarea în lei la zi, fără să se facă diferenţieri privind costul real de finanţare, fiind argumentat că în contabilitatea românească toate elementele de bilanţ denominate în valute străine sunt reflectate la cursul de la finalul fiecărei luni.

Valoarea în lei a soldului creditelor în franci elveţieni evidenţiate în prezent în bilanţuri se ridică acum la 9,8 miliarde lei. Banca centrală nu a luat în calcul creditele externalizate de bănci.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

Din informaţiile deţinute de MEDIAFAX, în cazul OTP datele nu sunt relevante, întrucât banca a externalizat aproape întreg portofoliul de credite în franci elveţieni către un vehicul special, înregistrat în Olanda. Pentru creditele externalizate, banca realizează în prezent doar serviciul de colectare a creanţelor.

Chiar dacă băncile ar fi putut avea câştiguri din aprecierea francului, în condiţiile în care dobânzile şi comisioanele aduceau venituri mai mari prin transformare în lei, iar la creditele pe termene lungi (25-30 de ani) rambursarea principalului era mică în primii ani, conversia la cursul istoric ar însemna o depreciere imediată a valorii nominale a împrumutului.

Creditele în franci eleveţieni au debutat pe piaţa locală în 2005, iar datele BNR indicau pentru finele anului 2008 un sold al acestor împrumuturi de aproximativ 12 miliarde de lei, echivalentul a 4,5 miliarde franci (la cursul de la sfârşitul anului, de 2,6717 lei/franc). În noiembrie 2014, soldul împrumu­turilor în franci acordate populaţiei era de circa 8 miliarde lei.

Francul s-a apreciat puternic în utlimele zece zile, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la pragul minim stabilit pentru cursul de schimb, de 1,2 franci/euro.

În utlima şedinţă a săptămânii trecute, moneda elveţiană a atins un nou maxim istoric, de 4,5817 lei/franc. Comparativ cu nivelul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul se afla în creştere cu 22,5% faţă de leu.

La scurt timp după aprecierea puternică a francului elveţian pe pieţele internaţionale, Guvernul a iniţiat discuţii, prin intermediului ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, atât cu reprezentanţii BNR, cât şi cu partidele parlamentare, pentru a vedea ce soluţii pot fi propuse pentru protecţia debitorilor cu credite în franci eleveţieni.

Mai multe voci din Parlament au vorbit de conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric de la momentul acordării creditelor.

Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat miercuri, în Parlament, că impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decât cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existând riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric. El a precizat, ulterior, că patru bănci ar înregeistra pierderi care ar duce gradul de solvabilitate mult sub limita minimă prevăzută de lege.

În acelaşi timp, oficialul BNR a arătat că sistemul bancar va închide anul 2014 cu pierderi masive generate de scoaterea creditelor neperformante în afara bilanţurilor.

De asemenea, Cinteză afirma că legea insolvenţei nu rezolvă problema debitorilor, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro

PSD doreşte ca Parlamentul să instituie, prin lege, un sistem de protecţie a persoanelor în faţa crizelor financiare şi a stabilit, în BPN, ca deputaţii să aibă o poziţie conformă acestei linii în ceea ce priveşte Legea insolvenţei personale, a declarat luni preşedintele PSD, Victor Ponta.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate.

Comisia a decis să constituie o subcomisie care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.

Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele patru aflate la comisie, să lucreze şi să adauge amendamente din celelalte, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD susţine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall.

FMI a transmis o scrisoare ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, country manger al Băncii Mondiale.

FMI a inclus în aproape toate scrisorile de intenţie din ultimele două acorduri cu România, iniţiate în 2009, solicitări adresate autorităţilor prin care să nu fie adoptată legea falimentului personal, deşi în alte state, cum este cazul Ungariei, instituţia internaţională chiar a recomandat autorităţilor să adopte o astfel de iniţiativă legislativă.

De fapt, FMI a preluat permanent retorica Băncii Naţionale a României, având aceeaşi poziţie şi în ceea ce priveşte OUG 50/2010 şi, ulterior, legislaţia şi competenţele instanţelor privind clauzele abuzive.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 18 comentarii
Taguri:
BNR ,
FRANCI ELVEŢIENI ,
PIERDERI
COMENTARII
  • Al 29 ian 2015

    As fi foarte curios sa aflu, cine a cerut conversia la cursul istoric? Toti au cerut un curs intre cel istoric si cel maxim: 20%, 30% sau 50% d-na Bircal. Prin promovarea in continuare a acestui discurs nu aratati a fi jurnalisti. Ca sa fiu mai clar, clientii care au probleme (nu doar cei imprumutati…

  • si preturile ar fi la adevarata valoare 26 ian 2015

    sa fie interzis prin lege ca banca sa dea credite pentru locuinta. bancile cresc preturile ap. orice cetatean sa faca imprumut ptr casa la stat! daca nu mai platesti statul sa devina proprietar, nu camatarii-bancile care te urmaresc toata viata sa ti ia din salariu

  • credite de la stat, nu de la banci 26 ian 2015

    trebuie protejati cetatenii tari, nu patronii masoni ai bancilor. cine il protejeaza pe cetatateanul care cumpara casa cu 40, iar peste un an valoreaza 30?

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Momentul pe care milioane de români nu credeau să-l trăiască vreodată. MĂSURA RADICALĂ, anunţată de Guvern. Legea intră de azi în vigoare