Senatorii au respins propunerile BNR cu plafonul creditului de 150.000 euro şi gradul de îndatorare

Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au început dezbaterea privind darea în plată (Imagine: Shutterstock/ Mediafax Foto)

Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

Banca Naţională a propus instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro.

De asemenea, banca centrală a vrut un criteriu potrivit căruia rata aferentă creditului să fie de peste 65% din venituri.

"Potrivit datelor statistice, o familie cheltuieşte o treime din venituri pe utilităţi, cheltuieli necesare traiului, astfel că, dacă rata la credit ar depăşi două treimi din venituri, înseamnă că omul nu îşi mai poate susţine cheltuielile lunare, de aici vine propunerea noastră. Noi (BNR - n.r.) vrem să protejăm omul care şi-a luat o locuinţă şi a ajuns în dificultate de plată, nu să vizeze terenul, a doua, a treia casă, proiecte imobiliare", a afirmat viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.

La rândul său, viceguvernatorul Bogdan Olteanu a subliniat, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor, că cei care au bunuri de lux achiziţionate sau construite prin credit bancar trebuie să-şi asume riscul şi obligaţia de plată, nu să beneficieze de darea în plată.

"Nu cred că cei care şi-au făcut piscină prin credit de la bancă trebuie să beneficieze de această lege din Parlament. E legitim să ai pisicină, dacă o şi declari e cu atât mai bine, dar e cazul să-ţi asumi în acele condiţii şi riscul şi obligaţia de a plăti. Credem că trebuie ajutaţi prin efort public cei care şi-au luat o locuinţă de care aveau nevoie, cei care şi-au făcut lucruri de lux îşi asumă riscul", a menţionat Olteanu.

După dezbateri intense în Comisia de Buget-Finanţe, senatorii au respins propunerile BNR, precum şi pe cele ale Asociaţiei Române a Băncilor, fiind păstrată forma iniţială a deputatului PNL, Daniel Zamfir, fără plafoane.

Senatorii au aprobat însă modificarea sintagmei de persoană fizică sau debitor cu cea de consumator, dar va transmite comisiilor sesizate în fond aspectele privind restrângerea aplicării legii la locuinţe, şi nu la terenuri sau dezvoltări imobiliare, precum şi la decizia privind salvarea programului Prima Casă.

Parlamentarii din Comisia Buget-Finanţe a Senatului au dat un vot consultativ asupra reexaminării legii dării în plată, urmând ca votul final în comisii şi raportul înaintat plenului Senatului să fie dat după şedinţa de miercuri a Comisiei Juridice, care va avea loc la ora 13.00.

"Un amendament care nu a fost însuşit, la limită, de Comisia de Buget, a avut 5 voturi din 10, a fost cel prin care urmărim să asigurăm că şi pe viitor creditele ipotecare vor putea fi acordate cu avans mic, oferind cetăţenilor posibilitatea de a opta pentru folosirea instrumentului dării în plată şi avans corespunzător mai mare sau renunţarea la instrumental dării în plată şi beneficierea de un avans mai mic. Vom reitera această propunere mâine (miercuri – n.r.) în comisiile de fond, urmând a ne susţine pe mai departe argumentele", a afirmat Olteanu la finalul dezbaterilor.

El a arătat că, prin renunţarea de către client la posibilitatea accesării dării în plată, acesta ar putea beneficia în continuare de un avans aferent creditului de 15%-20%, altfel băncile fiind nevoie să aplice avansuri de circa 40%.

Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a criticat BNR şi băncile comerciale, care au venit cu propunerea ca legea să se aplice pentru viitor, arătând că astfel oamenii aflaţi în dificultate rămân fără soluţie.

"Aici vine ipocrizia băncilor şi a BNR-ului, adică au spus tot timpul că legea asta trebuie să-i privească pe cei care nu pot plăti, oameni ajunşi în dificultate şi vin şi propun un amendament prin care legea să se aplice de acum încolo. Or, cum i-ar ajuta?", a subliniat Zamfir.

Olteanu a menţionat că banca centrală a propus mai multe variante de soluţii, dintre care una vizează şi aplicarea retroactivă a legii.

"Dacă Parlamentul doreşte să aplice legea şi pentru trecut, noi am oferit soluţii pentru cei care s-au împrumutat, cei care acum au probleme. Toţi cei prezenţi la discuţii astăzi (în sală au fost prezenţi şi clienţi ai băncilor - n.r.) se încadrau, aveau venituri mici, erau dintre cei care aveau o rată de îndatorare mare. Propunerile noastre tocmai la dânşii se referă. Din păcate, discuţia s-a dezvoltat foarte mult referitor la dânşii şi vizând pe alţii, pentru că, refuzându-se propunerea de a introduce plafoane, nu persoanele în dificultate erau protejate, dânşii intră intră în prevederile legii şi dacă se introduce plafoane. Sunt protejate persoanele cu credite de un milion (euro - n.r.)", a punctat Olteanu.

Iniţiatorul legii spune că nu se poate lua în considerare introducerea de criterii, pentru că s-ar genera discriminări.

"S-a discutat aici de credite până la 150.000 euro, ei bine, putem gândi acum că cei care au luat credite de peste 150.000 euro nu sunt supuşi şi ei abuzurilor băncilor? Adică până la 150.000 putem spune că-I iertăm pe oameni de abuzuri, iar de la 150.000 încolo n-au avut noroc oamenii în viaţă şi banca poate să-i abuzeze. Legea asta nu este o lege socială, este o lege pur economică, în care riscul trebuie să fie împărţit", a adăugat Zamfir.

El a precizat că nu poate accepta nici introducerea plafonului de 65% din venituri la cuantumul ratei, amintind că băncile au mărit în trecut gradul de îndatorare al clienţilor, chiar cu acceptul băncii centrale.

"Şi plafonul cu 65% este o chestiune pe care nu o accept şi nici comisia nu a acceptat-o, pentru că Banca Naţională avea rolul să supravegheze felul în care dau băncile credit, au închis ochii când băncile au mărit plafonul de îndatorare spre 70%. Or, acum cer Parlamentului să legifereze un prag, adică ne cer nouă să băgăm sub preş mizeria lor, pentru că hazardul ăla în acordarea creditelor este din cauza băncilor, sub ochii BNR-ului", a conchis Zamfir.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
DAREA ÎN PLATĂ ,
DEZBATERE ,
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
DNA, ce lovitură! DECIZIE INEXPLICABILĂ anunţată în urmă cu scurt timp. Scandalul anului este gata să EXPLODEZE