Ion Cristoiu: Ungurul Kelemen Hunor ar fi un preşedinte al României infinit mai bun decît neamţul Klaus Iohannis

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu că Parlamentul va respinge OUG 68/2020 care reglementează starea de alertă în condiţiile în care luni intră în vigoare legea aprobată de Parlament pe aceeaşi temă. Prezentăm integral interviul şi comentariul lui Ion Cristoiu.

“Unul dintre cele mai solide interviuri din cadrul campaniei pentru prezidenţialele din 2019 mi-a fost acordat de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Domnia sa era candidatul UDMR la preşedinţie. Mai candidase şi în 2009 şi în 2014. N-a intrat în turul al doilea în 2019. Cum nu intrase nici în 2009, nici în 2014. Înscrierea în cursa prezidenţială din 2019, deşi pierduse de două ori pînă atunci, deşi nici acum sondajele nu-l dădeau favorit, a fost astfel explicată de Kelemen Hunor :

<Întotdeauna am avut un candidat la Preşedinţie, a devenit o chestiune de onoare pentru noi, deoarece suntem cetăţeni egali ai acestei ţări. (…) Este nevoie de un candidat maghiar la Preşedinţie de fiecare dată, este o obligaţie morală să avem un candidat. Nu este vorba despre mine, ci despre UDMR şi comunitatea maghiară din România>.

Aşadar, Kelemen Hunor s-a înscris în cursă şi în 2009, şi în 2014, şi în 2019, fără a fi convins că va deveni preşedintele României. După interviul din campanie eu însă mi-am zis că Kelemen Hunor ar trebui să se gîndească serios la o victorie la prezidenţiale. Vineri, 15 mai 2020, Kelemen Hunor mi-a fost interlocutor la tradiţionalul interviu de la cristoiuTv. Data trecută la interviul de la Mediafax fusesem – ca să zic aşa – secundul Monicăi Mihai la emisiunea Gândurile lui Cristoiu. Acum am fost pe post de căpitan. După interviul de acum, mă întreb dacă nu cumva noi, românii, n-ar trebui să ne gîndim serios la posibilitatea ca ungurul Kelemen Hunor să fie preşedintele României. Sigur ar fi un preşedinte infinit mai bun decît neamţul Klaus Iohannis.

Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative

Ion Cristoiu: Bună ziua, stimaţi telespectatori. În seria liderilor politici, preşedinţi de partide parlamentare, cu care am iniţiat dialoguri despre pandemie, despre starea României, la ediţia de astăzi este present domnul Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. E ultimul, dar nu cel din urmă. Am avut un interviu cu domnia sa, foarte interesant, şi în campania prezidenţială. Văd că aveţi o barbă mai mare decât înainte de criză, domnule preşedinte?

Kelemen Hunor: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie. Nu ştiu dacă e mai mare barba, dar e mai albă, asta este clar. Nu mi-am schimbat look-ul, doar trece timpul.

Ion Cristoiu: Aţi vrut să păreţi mai înţelept?

Kelemen Hunor: Nu, nu am această preocupare, să par mai înţelept sau mai matur, mai mare, mai mic sau mai tânăr. Nu am astfel de preocupări, sunt aşa cum sunt.

Ion Cristoiu: Ştiţi că Fidel Castro, într-un interviu, a explicat de ce avea barbă şi a spus că a calculat el cât timp pierzi toată viaţa ca să te razi. A calculat el că a mai câştigat nu ştiu câţi ani din viaţă purtând barbă.

Kelemen Hunor: Şi eu am început să port barbă dintr-un motiv extrem de pragmatic. Am o aluniţă, şi când eram în armată trebuia să mă bărbieresc, de fiecare dată apărea o problemă. Am început să port barbă în primul an de facultate. La primul curs, în 1987, septembrie, a venit profesorul, s-a uitat la mine şi a zis: „Ce-i cu barba asta, măi?”. Şi am zis: „Ce să fie?”. Mi-a spus să merg acasă şi să micşorez barba, că nu intru la el la curs aşa. Eu, speriat, am plecat, m-am ras şi m-am întors la ora 10:00. Intru în sală, vine profesorul Popovici şi zice: „Dar unde ţi-e barba?”. „Păi, m-ai trimis dumneata…”, am răspuns. „Poţi să-ţi laşi barbă din partea mea, nu mă interesează”. Şi de atunci, am barbă.

Ion Cristoiu: Am făcut şi eu facultatea la Cluj, am avut mulţi profesori maghiari. Era maghiar sau român?

Kelemen Hunor: Nu, asta era la prima facultate, la Medicină Veterinară. Acolo nu era secţie maghiară. Eu, prima dată, am făcut Medicina Veterinară, după care am făcut Filozofie la Babeş-Bolyai.

Ion Cristoiu: Staţi un pic, e un salt de la Medicină Veterinară la Filozofie.

Kelemen Hunor: Da, este. În 85-86, când eu am intrat în clasa a XII-a, am dat bacalaureatul, era foarte simplu. Nu voiam să fac armată lungă, de doi ani, şi trebuia să intru la o facultate. La Litere, la maghiară, erau 7 locuri, nu puteam risca

Ion Cristoiu: 7 pe un loc?

Kelemen Hunor: Nu, 7 locuri.

Ion Cristoiu: A, îmi dau seama câţi erau pe un loc.

Kelemen Hunor: Da. Şi atunci eu am mers pe Medicină Veterinară fiindcă îmi plăcea această meserie şi am considerat că este o meserie cu care nu trebuie să faci compromisuri inacceptabile cu regimul. Eu nu ştiam că peste 3 ani se va întâmpla…Şi de la Cluj, repartiţiile, că în acea vreme erau repartiţii, tinerii de azi nici nu ştiu ce înseamnă acest lucru, erau în Ardeal, în Transilvania. Eram 10 pe un loc la Medicină Veterinară. După 1989 am spus că mă orientez către prima dragoste, dar am vrut să termin totuşi Medicina Veterinară, dacă am început-o benevol, nesilit de nimeni. Mie îmi plac lucrurile duse la bun sfârşit. În 1993, când am terminat Medicina Veterinară, am dat examen la Filozofie. Ăsta a fost raţionamentul în 85-86 şi ăsta în 93, după revoluţie.

Ion Cristoiu: Dar ştiţi că se câştigă bine dacă ai un cabinet de Medicină Veterinară. Aţi fi câştigat cu pisici, cu câini, mai mult decât ca politician.

Kelemen Hunor: Cel mai bun prieten de-al meu, am fost colegi şi în liceu şi în facultate, are un cabinet veterinar. Munceşte mult, dar îi merge bine, da. E o meserie frumoasă.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, astăzi a fost prima zi de ieşire din starea de urgenţă. În zona asta unde stau eu, s-a sărbătorit, românii s-au bucurat. Dumneavoastră, omul Kelemen Hunor, cum aţi trăit ziua de azi, aţi făcut ceva deosebit faţă de alte zile?

Kelemen Hunor: Nu am făcut nimic deosebit. Dimineaţă am ieşit să cumpăr pâine, am ieşit la cumpărături, am văzut că sunt mult mai multe maşini prin oraş, cu toate că era ora opt, opt şi un pic. La nouă şi un sfert eram acasă. Am stat acasă, am citit, am ieşit cu copiii în curte, dar nu am făcut nimic deosebit. Nici nu am dorit. Ce să fac mai deosebit decât făceam până acum? Nu s-a schimbat mare lucru, doar că nu mai e stare de urgenţă, e o altă situaţie. Nu a plecat virusul şi grija faţă de celălalt, faţă de tine însuţi, rămâne. Acum, desigur, e această nebunie cu ordonanţa de urgenţă, cu şedinţa care cu 5 minute înainte de ora 12 noaptea se termină. Se anunţă că intră în vigoare peste 5 minute nu ştiu ce regulă. La noi, pe Facebook, era o nebunie. Oamenii ne întrebau ce să facă, fiindcă noi, de două luni de zile, permanent facem informări şi ţinem oamenii la curent, răspundem la întrebări, avem echipă bună la Cluj. Dimineaţă erau o grămadă de mesaje: „Ce să facem, cum e?”. Dar să vedem luni în Parlament, ce vom face cu aceste două acte normative.

Parlamentul va respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului

Ion Cristoiu: Vreau să recapitulez pentru telespectatori. Luni vor fi două legi pe piaţă. Ordonanţa de urgenţă dată aseară şi legea care a fost deja promulgate. E o premieră în istoria României. Sunt două legi care se bat cap în cap în punctul care se referă la aprobarea de către Parlament. Spuneţi-mi, dumneavoastră cum vedeţi? Va ceda Guvernul şi va cere aprobarea Parlamentului, potrivit legii, sau veţi ceda dumneavoastră? Ce se va întâmpla luni?

Kelemen Hunor: Eu încerc să fiu de bună credinţă, ca de fiecare dată, şi vreau să cred că Guvernul nu a vrut să facă altceva decât să rezolve această perioadă de trei zile, să nu apară o situaţie fără nicio reglementare. Ceea ce eu pot să înţeleg, dar asta trebuia să facă din timp. Aveau timp la dispoziţie, ştiau acum o lună că nu vor prelungi starea de urgenţă, doar dacă va fi o catastrofă mare. Slavă Domnului, nu e! Ştiau ce urmează, deci aveau timp la dispoziţie să se pregătească şi nu am fi ajuns în această situaţie. Asta, dacă sunt de bună credinţă şi vreau să cred că asta a fost dorinţa Guvernului. Intră luni în vigoare legea aprobată în Parlament şi starea de alertă este reglementată în acea lege. Parlamentul va respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului, pentru că nu are ce să facă, ce să facă cu această ordonanţă? Fiindcă e aproape identică cu proiectul de lege trimis în Parlament şi pe care Senatul, şi apoi Camera Deputaţilor, miercuri, l-a modificat. Deci nu avem ce face cu această ordonanţă de urgenţă decât să o respingem şi intră în vigoare legea. Nu am avut o consultare cu colegii mei din Parlament, dar altă soluţie nu există. Nu se poate să ai două legi care rezolvă, în mod contradictoriu, aceeaşi situaţie în România. Dacă nu sunt de bună credinţă, şi am unul sau două argumente să nu fiu de bună credinţă cu acest guvern, atunci ei şi-au bătut joc de Parlament. Şi de colegii lor, şi de ceilalţi, de instituţia Parlamentului, de procesul de legiferare. Totuşi, eu cred că nu au dorit altceva decât să găsească o soluţie, cât de cât legală, pentru această perioadă. Ordonanţa de urgenţă, până la urmă, este neconstituţională în această formă, dar nimeni nu poate rezolva până luni această problemă de neconstituţionalitate. Şi atunci, probabil că au făcut acest calcul, că lasă că până luni ţine oricum, că nu are ce să se întâmple cu OUG. Şi de luni încolo vedem noi ce facem. Tipic românesc.

Ion Cristoiu: Haideţi să enumerăm posibilităţile, căci, într-adevăr, este o chestie unică. Luni vor fi două legi care, în anumite puncte, se bat cap în cap, şi va fi o nebunie, care din ele va fi aplicată. Eu sunt pentru legea promovată de Parlament. Va fi o posibilitate ca Guvernul să-şi retragă ordonanţa, adică să dea o nouă ordonanţă de anulare a ordonanţei? Vedeţi soluţia asta?

Kelemen Hunor: Da, ar fi o soluţie extrem de elegantă şi ar demonstra că a fost vorba de bună credinţă şi că au dorit să rezolve această situaţie de 3-4 zile. Până la urmă, acest guvern a schimbat ordonanţe miliare, declaraţii peste declaraţii, acte normative din 10 în 10 minute. Asta nu ar fi o chestiune extrem de elegantă, dar ar fi corectă: o şedinţă prin care se abrogă această ordonanţă spunând că a fost o situaţie şi nu s-a găsit o altă rezolvare a problemelor apărute. Să spună că mergem pe legea aprobată şi promulgată de preşedinte.

Ion Cristoiu: Eu mă aşteptam ca preşedintele să nu o promulge. Putea să o lungească, nu-i aşa?

Kelemen Hunor: Putea, dar cu riscuri uriaşe. Dacă preşedintele a promulgat-o, atunci ori există această logică despre care vorbeam înainte, că vom avea o lege şi cu ordonanţa rezolvăm luni-marţi, cât de repede se poate. Ori există o neînţelegere între Guvern şi Preşedinţie, ceea ce nu ar fi o chestiune imposibilă în România, nu ar fi prima dată. Nu-mi dau seama, dar dacă preşedintele a promulgat legea, înseamnă că el şi guvernul lui şi partidul lui se bazează pe ceea ce face preşedintele, iar această aventură este una de trei zile pentru a rezolva situaţia societăţii pentru sâmbătă, duminică şi luni.

Ion Cristoiu: Nu m-am gândit la această variantă, dar undeva, indiferent că a vrut sau nu, dacă Guvernul voia să continue cu ordonanţa, preşedintele i-a cam tras preşul de sub picioare. Putea să amâne preşedintele, da?

Kelemen Hunor: Putea, da. Putea să spună că o retrimite în Parlament şi ne critica în fiecare zi la ora 6. Iese acum la 6 sau la 7? Băsescu avea obiceiul să iasă la 6.

Ion Cristoiu: A avut la ora două, ca să-l prindă televiziunile, acum iese la ora 6. Dacă Guvernul nu retrage ordonanţa, ce se poate face în Parlament, în cât timp o puteţi respinge?

Kelemen Hunor: Aşa cum proiectul de lege a fost votat în trei zile, până miercuri se poate respinge ordonanţa, fără doar şi poate, Intră la Senat, o respinge, apoi, miercuri dimineaţă vine la Cameră, o respinge şi merge la promulgare proiectul de respingere. În trei zile se poate respinge, aşa cum s-a putut adopta proiectul de lege. Trebuie făcut. Dacă Guvernul nu retrage ordonanţa luni, atunci Parlamentul are obligaţia de a rezolva problema.

Există această nesiguranţă transmisă de Guvern permanent şi de autorităţile centrale, că de la o zi la alta nu ştii ce se întâmplă

Ion Cristoiu: Paralel primesc şi mesaje de la telespectatori. Trebuie neapărat să abordez o chestiune pe care mi-o trimite cineva. Că se desfăşoară un protest în Piaţa Victoriei, cu 200 de persoane, împotriva restricţiilor. Au mai fost şi în alte capitale ale Europei. Exprimă aceste demonstraţii o stare de nervozitate a cetăţenilor în legătură cu închiderea în case şi alte restricţii?

Kelemen Hunor: Depinde la ce restricţii ne gândim, dar există o nervozitate. Vă daţi seama că oamenii care de opt săptămâni stau în casă, mai ales cei care stau la bloc şi nu au putut ieşi, parcurile şi centrele urbane au fost închise, sigur că au o stare de nervozitate. În plus, există această bâlbâială, această nehotărâre, această nesiguranţă transmisă de Guvern permanent şi de autorităţile centrale, că de la o zi la alta nu ştii ce se întâmplă. Schimbi regulile, schimbi declaraţiile, ordonanţele militare. Din acest punct de vedere, mereu a existat o situaţie haotică şi există nervozitate, bineînţeles. Dar, acum hai să vedem la ce restricţii ne gândim. Unele, încet, încet trebuie să dispară. De aceea, am propus şi noi în proiectul de lege să existe o deschidere treptată a restaurantelor cu terase, a centrelor comerciale care au până în 15 000 de metri pătraţi, în care sunt magazine mai mici şi nu sunt centre de distracţie. Şi posibilitatea de a călători în ţară. Desigur, ieşirea din ţară rămâne o chestiune destul de strictă, fiindcă dacă intri în ţara vecină intri în carantină, când te întorci iarăşi intri în carantină, deci aceste restricţii mai rămân o perioadă, dar în ţară…Da, viaţa economică este cea mai importantă problemă pentru toată România. Trebuie să dai posibilitatea să produci ceva în această ţară, nu poţi să închizi toată economia încă o lună. De aceea, legea aprobată în Parlament este şi mai permisivă decât a dorit Guvernul şi cum e ordonanţa aprobată joi seara. Este o lege responsabilă pentru că merge cu deschidere graduală. Oamenii sunt epuizaţi.

Ion Cristoiu: Cum vă explicaţi această diferenţă între Parlament, care a dat mult mai mare avânt relansării, şi preşedinte, premier care sunt adepţii unei relansări mai mici? E vorba de o frică, de o plăcere a lor de a guverna în continuare prin decizii în care invocă pericolul?

Kelemen Hunor: Iarăşi trebuie să mă întorc la ceea ce am început. Dacă sunt de bună credinţă, atunci vreau să cred că grija, frica de a nu avea o presiune asupra sistemului sanitar motivează rigiditatea şi lipsa de flexibilitate a Guvernului. Parlamentarii simt un pic altfel societatea fiindcă, vrând-nevrând, stau de vorbă cu mult mai mulţi oameni decât stă de vorbă premierul sau ministrul de Interne. Pe de altă parte, astfel de situaţii sunt peste tot în lume, mai ales în Europa de Est, dar am văzut şi în altă parte, în America, de exemplu, dar acolo există altă cultură politică. Când militarii pun mâna pe putere şi epidemiologii, care cunosc nişte reguli foarte, foarte stricte, încet-încet pot să impună, peste societate, pe termen mai lung, regulile lor. Nu e o problemă, fiindcă aşa funcţionează omul, aşa funcţionează un militar crescut în cazarmă

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, îi consideraţi şi pe epidemiologi militari, că aşa şi este…

Kelemen Hunor: Da, da, da…

Ion Cristoiu: Chiar dacă nu sunt militari, ei au reguli.

Kelemen Hunor: Da, da, da. Nu întâmplător am băgat epidemiologii în această oală. Acum, cu această pandemie, ei au devenit o forţă puternică. Ei dictează în toate societăţile, nu numai în România. Regulile lor devin reguli de bază. De aceea avem societate, Parlament, partide politice, să încercăm să ne asumăm şi noi din responsabilitate, bineînţeles, dar să găsim soluţii mai bune, mai flexibile, mai permisive. Nu putem nega că dacă se întâmplă ceva peste două săptămâni, peste trei săptămâni, cum s-a întâmplat în Germania, în anumite landuri, atunci iar trebuie să revii cu restricţii mai dure, dar trebuie să laşi oamenilor posibilitatea să meargă să se întâlnească şi să trăiască viaţa lor şi să fie responsabili. Autocontrolul este extrem de important. Poate că în opt săptămâni am învăţat noi, cu toţii, toată societatea din România, să muncim şi cu autocontrolul un pic mai mult.

Ion Cristoiu: Aţi atins un punct foarte important şi ar trebui să ne gândim să se organizeze dezbateri mai puţin politizate şi despre concluziile acestei pandemii. Este pentru prima dată când lumea experimentează o astfel de încercare. În perioada aceasta a fost o confruntare. Între epidemiologi, care cum spuneţi dumneavoastră, sunt cu reguli, şi politicul. Care este concluzia, care trebuie să fie echilibrul? Că trebuie să fie un echilibru între cine decide. Epidemiologul sau politicianul?

Kelemen Hunor: La început era, desigur, obligatoriu să-i ascultăm. Şi acum e bine să-i ascultăm pe toţi specialiştii, ştim foarte puţin despre acest virus, nu cunoaştem destul de bine cum acţionează, cum se răspândeşte, dacă se întoarce, nu se întoarce, ştim că mutaţiile genetice sunt destul de rapide, s-ar putea să apară o mutaţie care nu va fi atât de puternică şi dispare încet, cum au fost multe boli în istoria omenirii, care fără medicamente, că nu existau, au dispărut. Nu avem cunoştinţe suficiente să ştim ce se va întâmpla, de aceea, regulile propuse de specialişti trebuie să fie luate în serios. Dar nu putem permite ca deciziile să nu fie luate de oameni politici şi, de aceea, eu cred că un echilibru trebuie trebuie găsit între propunerile şi regulile specialiştilor. Vedeţi, când iese Arafat este extrem de credibil, explică foarte bine. În acest moment, eu cred că trebuie să existe o înţelegere spre a flexibiliza un pic aceste reguli şi să vedem cum reacţionează oamenii, ce se întâmplă. Între timp, sigur, Guvernul are obligaţia de a pregăti sistemul sanitar, de a face achiziţii, de a aduce medicamente, dacă există. Eu cred că până când nu vom avea un medicament, un vaccin, care înainte de mijlocul anului viitor nu are cum să apară, trebuie să fim extrem de atenţi. Pe mine nu mă deranjează că vin epidemiologii şi spun ce este de făcut şi impun reguli stricte. Pe mine mă deranjează când văd că guvernanţii nu ştiu ce să facă, nu ştiu nimic de societate, parcă trăiesc închişi în palate, în diferite palate, şi de acolo vor să rezolve toate problemele.

Dar se vede că lipseşte experienţa, experienţa lor este foarte, foarte puţină în administraţia centrală

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, eu ştiu viaţa politică de 30 de ani, o ştiţi şi dumneavoastră, ceva este în neregulă. Actualul guvern este alcătuit din două partide: PNL şi PDL, care au fost la guvernare. Între noi fie vorba, nu poţi să spui că este USR sau CDR-ul din ’96, mai ţineţi minte? Cum vă explicaţi, totuşi, aceste bîlbe de administrare la un guvern alcătuit din două partide care au fost la guvernare, au fost şi în funcţii administrative. Nu poţi să spui că sînt veniţi, hai să spunem ca Guvernul Cioloş, am înţeles, erau oameni care nu mai exersaseră niciodată administraţia, nici locală, nici centrală. Ce se întîmplă? De ce sînt aşa de… Cum au spus aseară pînă la ora 12 fără un sfert. Cum vă explicaţi?

Kelemen Hunor: Bun, dacă facem o comparaţie între vechiul PNL şi vechiul PDL şi noua formaţiune numită PNL e o diferenţă uriaşă. E adevărat, Ludovic Orban a fost ministru, a fost viceprimar general, are o experienţă administrativă, dar nu ştiu dacă are şi talentul, pregătirea necesară pentru a fi prim ministru într-o situaţie de criză. Ceilalţi miniştri, nu vă supăraţi, dar n-au, acum învaţă, ce-au învăţat din noiembrie, dar am dubii. Nu vreau să critic guvernul permanent.

Dar se vede că lipseşte experienţa, experienţa lor este foarte, foarte puţină în administraţia centrală, ei s-au ocupat de altceva decît să se pregătească. Ştiau. Dacă e adevărat, eu am văzut hîrtia aceea care a plecat de la ministerul Sănătăţii încă de la începutul anului şi spuneau că urmează şi în România şi trebuie să ne pregătim, dar ei se ocupau de anticipate. Deci, pur şi simplu agenda lor era absolut diferită de ceea ce era necesar în noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi s-a şi văzut asta pînă în ultima clipă. Erau ca nişte obsedaţi, domne anticipate, anticipate, anticipate, Batman, Batman. Deja aveam la graniţa României această pandemie, dar ei insistau pe anticipate şi erau supăraţi pe Curtea Constituţională. Deci nu se poate.

Ion Cristoiu: Eu cînd nu venise încă starea de urgenţă şi am scris, apropo de anticipate, o tabletă, un eseu despre ploaia de la Waterloo, ştiţi aia care a răsturnat totul. Spuneţi-mi cît de tare au răsturnat aceste două luni iluziile, speranţele, calculele PNL şi ale preşedintelui?

Kelemen Hunor: Eu cred că în totalitate. Ei erau convinşi, pînă la un anumit moment şi deu credeam că se poate ajunge la anticipate. Ei erau convinşi că vor fi anticipate în iunie, sfîrşit de mai început de iunie. Doar nu ştiau cum să aranjeze, să fie împreună cu localele sau separat, sau cum să-i păcălească şi pe PSD-işti şi pe USR-işti şi pe toţi ceilalţi, dar cred că ei nu se aşteptau că nu vor fi anticipate. Pînă la un anumit moment înţelegeam această dorinţă, dar cînd ai văzut ce urmează, era o situaţie absolut de neînţeles de ce au insistat cu Cîţu? Ei ştiau că nu îl vor pe Cîţu, ştiau că l-au pus pe Florin să fie respins acel guvern, să fie cu un pas mai aproape de anticipate. Şi cînd s-au trezit că va trece Cîţu atunci au făcut un joc absolut hilar. Noi stăteam în Parlament, aşteptam să vină Cîţu, Cîţu zicea că nu mai vine. Salut! Deci nu era pînă la urmă ceva ce ne-a surprins, că noi ştiam că Florin Cîţu e propus pentru a fi respins. Acest lucru arată că ei au vrut să forţeze anticipatele cu orice preţ.

Ion Cristoiu: Nu, nu mă refer la faptul că n-au mai vrut să facă anticipate, ci mă refer la faptul că au vrut să facă anticipate că erau pe cai mari. Mai sînt pe cai mari, din punct de vedere electoral?

Kelemen Hunor: Asta va decide electoratul, cetăţeanul va decide cînd va merge la vot în noiembrie, în decembrie cînd va fi, nu ştiu, eu nu mă uit la sondaje, eu mă preocup de ceea ce trebuie să fac eu. Habar n-am. Sau dacă este real ce apare în sondaje. Atîta ştiu că sînt înjuraţi dacă merg undeva prin oraş, în Cluj, exact cum erau înjuraţi PSD-iştii. Doar s-a schimbat culoarea. Deci, din acest punct de vedere există o oarecare nemulţumire. Aşteptarea era foarte mare de la PNL, mai ales în zona economică.

Ion Cristoiu: Aşadar, s-ar putea ca această perioadă să le adîncească prăpastia, nu-i aşa?

Kelemen Hunor: Probabil, probabil. Depinde de deciziile pe care le vor lua şi modul cum vor comunica, ce vor spune oamenilor. Fiindcă pensionarii aşteaptă creşterea pensiilor cu 40% şi ei trebuie să iasă şi să spună: Da sau Nu. Dacă Da, cu cît cu 40, cu 30 cu 10.

Ion Cristoiu: Îi va costa electoral dacă nu fac 40%?

Kelemen Hunor: Probabil că dacă ei comunică bine şi sînt extrem de hotărîţi şi raţionali atunci nu costă, dar nici nu poţi să-i laşi aşa foarte mult timp. Oamenii înţeleg în criză, oamenii înţeleg în situaţii limită dacă trebuie să iei decizii nepopulare, dar trebuie să şi explici. Trebuie să ieşi şi să spui „oameni buni, nu pot acum 40, nu putem 40, nu avem încasări, nu avem de unde şi dăm 10, peste un an mai dăm 15 ş.a.m.d. Trebuie să laşi speranţa. Trebuie să faci politica speranţei. Plus zona economică, unde n-au făcut nimic. Nu au făcut aproape nimic. Ştim care va fi deficitul, unde se va aşeza deficitul, trebuie finanţat acest deficit. Dar ce vei finanţa? Vei finanţa susţinerea firmelor mici şi mijlocii fiindcă acolo e cheia? Sau ce vei finanţa? Eu am propus, la un moment dat, premierului să vină cu titluri de stat către cetăţeni şi să caute împrumuturi, nu la Fondul Monetar Internaţional că acolo mai mult de 2-3 miliarde, în condiţii absolut dezastruoase, nu va găsi. Să meargă şi pînă la 8-10-15 miliarde de euro, trebuie să găsească bani pe piaţă fiindcă va fi nevoie de aceşti bani. Nu se poate cu titluri de stat către cetăţeni, a spus. La începutul crizei oamenii veneau şi, sigur, ţinînd minte ce s-a întîmplat în 2009-2010, spuneau „domne să scoatem banii din bancă, se va prăbuşi sistemul bancar”. Noi spuneam nu, să nu scoateţi, dar oamenii sînt extrem de atenţi ce se întîmplă. Şi dacă mergi cu titluri de stat către populaţie, bineînţeles economiile lor vor fi în garanţie şi ai resursele necesare, cîteva miliarde, din partea cetăţenilor, din sursa internă. Acum am auzit că se gîndesc ei să pregătească şi acest instrument financiar. Să vedem cînd, că trece timpul şi cum pornesc economiile din zona euro, România, dacă nu porneşte şi nu susţine economia proprie, rămîne în urmă şi mai mult. Şi va fi şi mai dureros în 2021, 2022 ş.a.m.d. Deci aici văd eu reacţionează extrem de încet. Ori nu au curaj, ori nu au viziune. Ori nici curaj, nici viziune şi atunci găsesc teme false.

Ion Cristoiu: Guvernul are în faţă, la ora actuală, trei programe. Unul este cel de ieşire din criză. Credeţi că trebuiau să-l anunţe etapizat, cum au făcut în alte ţări, că deocamdată au anunţat numai de 15 mai. Adică noi să ştim: în 15 mai se deschid, nu ştiu, magazinele, în 30 mai, terasele. Adică, în alte ţări s-a prezentat programul şi chiar s-a prezentat Parlamentului. Noi de ce nu avem etape?

Kelemen Hunor: Şi s-au prezentat şi propunerile şi gîndirea economică. Eu cred că da. Şi aici iar vorbim despre esenţa politicii de a da speranţă, dar dacă nu ştii ce faci azi, nu ştii ce faci mîine, ce să spui oamenilor că vei face peste două săptămîni? Peste o lună de zile. Cînd tu, acum o săptămînă, încă nu ştiai dacă luni vei da un proiect de lege, vei da o Ordonanţă de urgenţă pentru a reglementa starea de alertă. Ai dat în ultima clipă, după care ai venit peste legea aprobată în Parlament cu o Ordonanţă de urgenţă. Nici ei nu ştiu ce să facă. Nu ştiu ce să spună oamenilor.

Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, era 12 fără 5 şi românii nu ştiau ce vor face mîine. Oamenii voiau să-şi facă un plan pentru a doua zi.

Kelemen Hunor: Eu, la ora 11.00, am renunţat să mai urmăresc ce se va întîmpla. Am mai citit un pic, am adormit, dimineaţă m-am trezit şi am văzut că sînt regulă. Dar nu se poate să stai pînă la 12 fără cinci minute.

Şi apoi sigur se destramă tot ce am cunoscut din punct de vedere al economiei globalizate

Ion Cristoiu: Dumneavoastră profitaţi de posibilitatea de a călători în afara Bucureştiului? Plecaţi undeva?

Kelemen Hunor: Eu sunt la Cluj de opt săptămâni, am venit acum opt săptămâni, de opt săptămâni stau acasă.

Ion Cristoiu: Şi nu simţiţi nevoia să plecaţi din Cluj?

Kelemen Hunor: Vedeţi, acum n-are legătură cu această situaţie. Eu de 24 de ani, în fiecare zi plecam. N-am stat, în 24 de ani, opt săptămâni în casă. De când am copii, copiii mei sunt mici, n-am stat opt săptămâni în casă. Am ţinut legătura cu colegii, am făcut prin ZOOM aproape în fiecare zi şedinţe, şi cu grupurile, şi cu primarii, şi cu colegii din UDMR. Am mai fost la birou de 2-3 ori la Cluj, dar într-un fel pe mine, psihic, nu m-a afectat ca am stat acasă.

Ion Cristoiu: Ce vârstă au copiii?

Kelemen Hunor: 7 ani şi 4 ani şi jumătate.

Ion Cristoiu: Bun, întrebare adresată tatălui Kelemen Hunor. Aţi descoperit, în aceste opt săptămâni, că unele lucruri nu le ştiaţi despre copii?

Kelemen Hunor: Da, absolut, cu toate că am o relaţie foarte bună cu copiii, am descoperit foarte multe lucruri. Nu numai despre ei, şi despre unde am ajuns noi, ce ar trebui să facem, cum ar trebui să trăim, priorităţile, valorile. Prima dată când te loveşte această dilemă, valoarea cea mai importantă - viaţa, devine o chestiune care se decide de către oameni, de către medici într-un minut. Cine, viaţa cui valorează mai mult? A lui Cristoiu, care are 60 şi de ani, sau a unui tânăr care are 30 şi de ani, că nu ai destule paturi, nu ai destule aparate şi atunci faci acest calcul. Medicii din Italia au povestit foarte foarte pe larg. Noi, cu aceste întrebări, cu aceste dileme nu ne-am confruntat în 30 de ani, cel puţin de când s-a terminat dictatura comunistă. Şi apoi sigur, se destramă tot ce am cunoscut din punct de vedere al economiei globalizate, lanţul se întrerupe. Şi acest lucru poate afecta pe termen lung economia Europei, economia globală, fiindcă fiecare se gândeşte cum să facă în aşa fel încât să fie mai puţin vulnerabil în viitor, dacă apare o epidemie, dacă apare o altă criză să nu depindă de chinezi, să nu depindă de Asia, să fie mai aproape, cel puţin în ceea ce priveşte agricultura, în ceea ce priveşte industria alimentară, în ceea ce priveşte o grămadă de alte segmente din economie. Deci, lucrurile se vor schimba. Şi în această perioadă, într-adevăr, nu numai eu, foarte mulţi, şi dumneavoastră, şi alţii, am analizat, probabil, care sunt valorile cele mai importante, ce ar trebui să facem, cum va evolua lumea, fiindcă toată lumea spune că nu va fi lumea aşa cum noi am cunoscut-o înainte de pandemie. Sigur că nu va fi la fel, va fi mai rău. Apar aceste chestiuni de a urmări pe cetăţeni, cu gândul de a vedea cum se răspândeşte epidemia. Trece virusul, trece epidemia, dar aceste sisteme rămân, aceste reguli rămân, aşa cum au rămas şi după atacurile teroriste din America, restricţii...au rămas. Deci din acest punct de vedere se va schimba lumea şi noi trebuie să facem ordine în cap, în mentalul nostru şi trebuie să vedem care vor fi priorităţile, care vor fi valorile importante. 

Ion Cristoiu: Dvs. sunteţi filozof, spuneţi-mi nu cumva în această perioadă mulţi lideri politici, inclusiv din ţările democratice, s-au dedulcit la autocraţie? A început să le placă?

Kelemen Hunor: Vedeţi, nu s-a schimbat omul nici în o sută de ani, nici în o mie de ani, nici în cinci sute de ani, întrebările puse de Shakespeare, întrebările puse de scriitori, de filozofi, întrebările puse în Grecia Antică de Platon, de alţi filozofi rămân şi astăzi valabile. Structura umană nu s-a schimbat, omul devine foarte repede, dacă pune mâna pe putere se schimbă.

Ion Cristoiu: Asta e democraţia, sunteţi de acord?

Kelemen Hunor: Deloc, deloc, deloc. Şi de aceea e foarte bine să existe dezbatere, să existe control, să fie permanent din partea societăţii, din partea partidelor politice, din partea Parlamentului un control asupra Executivului, pentru că în astfel de momente Executivul devine puternic. Categoric, puterea executivă trebuie să prindă consistenţă, dar trebuie să ştii când să pui stop.

Ion Cristoiu: Da, foarte interesant. Eu am fost foarte atent la discursul domnului preşedinte şi a fost foarte interesant, apropo de ce discutam mai înainte. Era vorba de legislaţie, că dumneavoastră aţi modificat proiectul de lege dând mai multă putere Parlamentului. Dânsul a spus aşa: legislaţia trebuie croită într-un mod coerent astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului. Deci ciulim urechile când aud de intervenţia rapidă. Într-o situaţie de alertă, Guvernul este cel care trebuie să ia măsuri imediate pentru că el are instrumentele executive pentru a le pune în practică rapid atunci când se impune. Sunteţi filozof, ştiţi cum e povestea asta. Pericolul, ce face? Trebuie să luăm măsuri urgente. Să nu mai întrebăm?

Kelemen Hunor: Da, are această posibilitate Guvernul, dar măsurile luate trebuie aprobate în Parlament. Punct. Aşa se întâmplă peste tot. Şi când a fost stare de necesitate de urgenţă preşedintele avea posibilitatea de a decreta, Parlamentul a aprobat şi a venit Guvernul, am văzut, extrem de coerent a gestionat problema. Numai de coerenţă să nu vorbim, că schimbă regulile, nici măcar o declaraţie pe propria răspundere nu poţi să faci de la bun început astfel încât să funcţioneze şi schimbi de zece ori, îi înnebuneşti pe toţi fiindcă habar n-ai ce se întâmplă în viaţa reală. Atunci să vorbim de rapiditate, de eficienţă, da viteza, în secolul XXI este un factor important, dar şi direcţia contează, degeaba te duci cu viteză mare dacă te duci în direcţia greşita şi dacă faci greşeli şi nu eşti coerent. Sunt de acord cu domnul preşedinte într-o anumită măsură.

Dar la noi nu există această cultură a dialogului

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, eu am ajuns la concluzia: ce fericit lucru era să guvernezi în dictatură, nu-i aşa? N-aveai nicio treabă, n-aveai Parlament, nu era opoziţie, aşa că uneori politicienii sunt tentaţi să nu mai aibă opoziţie. Nu-i aşa? Guvernează bine şi rapid.

Kelemen Hunor: Da, probabil, nu ştiu, deci eu niciodată nu aş fi dorit şi nu aş dori să existe un Guvern care nu are Opoziţie în România.

Ion Cristoiu: Eu am zis în sensul ăsta, sigur că sfârşeşti la Târgovişte.

Kelemen Hunor: Nu se va întâmpla acest lucru, cel puţin în viitorul apropiat. Fiindcă aşa este croită legislaţia. Va fi nevoie de coaliţii, vor fi şi cei care vor sta în Opoziţie, dar pentru mine este mult mai important să văd schimbând această cultură a guvernării. Să porţi dialog, să încerci să te înţelegi şi cu celălalt, indiferent dacă, până la urmă, tu vei lua o altă decizie decât credeai la început sau te vei menţine pe drumul tău. Dar la noi nu există această cultură a dialogului. Când ajungi la putere, ai impresia că vei rămâne acolo până la sfârşit, până la eternitate şi nu vrei să mai porţi dialog. Când ai majoritate, nu e bine, când nu ai majoritate, ai fi obligat să faci, dar mentalul tău funcţionează aşa: am pus mâna pe putere, pot să fac orice. Un Guvern care are 20% am mai avut. Guvernul condus de Tăriceanu, dar el permanent a menţinut un dialog cu Parlamentul. Bun, rău, dar niciodată nu a sfidat Parlamentul. Acum vedem un Guvern care are 20% şi se uită urât la Parlament şi îi pune şi pe parlamentarii liberali în situaţie dificilă. Îl pune pe liderul de la Cameră să propună un articol neconstituţional, pune acolo, domnule intră în vigoare imediat cum apare în Monitorul Oficial. Ei ştiu că este un articol neconstituţional, nu e nicio problemă, permitem că suntem la guvernare, după care e mare scandal, nu numai în Parlament, ci şi în societate, toată presa pe ei, cu toţi banii pe care i-au dat sau vor să-i dea presei şi îl pun tot pe ăla care a propus amendamentul să retragă amendamentul spunând că, a da, am greşit, e neconstituţional. În astfel de situaţii ai obligaţia de a face un efort şi a purta un dialog nu formal, un dialog adevărat.

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, UDMR, firesc, întotdeauna, sigur, a apărat minoritatea maghiară. În această pandemie, avut minoritatea maghiară din România şi alte probleme decât restul cetăţenilor, pe care a trebuit să le apăraţi?

Kelemen Hunor: Până când nu a ieşit preşedintele cu acea declaraţie că vrem să dăm Ardealul, nu ştiu cui, să-l furăm în camere secrete din Parlament, eu nu ştiam că Parlamentul are camere secrete, dar am aflat de la preşedintele Republicii, nu. Noi am vândut Ardealul nu ştiu cui. Deci, cretinism, ca să citez un clasic în viaţa. N-am avut alte probleme decât orice alt om, fiindcă virusul nu face diferenţă între români, maghiari, romi, saşi şi aşa mai departe. Zona economică a fost la fel de afectată în toate judeţele, dar brusc, acum vreo trei săptămâni şi ceva, a apărut problema maghiară, problema Ardealului.

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, ce l-a apucat? Klaus Iohannis nu le avea cu astea. Sunteţi de acord? E o contradicţie între ce e omul, că nu le avea cu astea până acum, adică ce l-a apucat cu derapajul ăsta. Nu ştiu, dumneavoastră încercaţi să puneţi între paranteze condiţia dumneavoastră de preşedinte şi încercaţi ca analist. Ce Dumnezeu a urmărit? Zău că nu înţeleg. Că vinde Ardealul, cuvinte de-alea, nici Vadim nu le folosea, că era mai subtil.

Kelemen Hunor: Problema e că de la această autoritate, de la tribuna instituţiei prezidenţiale au fost spuse aceste vorbe.

Ion Cristoiu: Nu, preşedintele, el, Iohannis nu le-avea cu astea.

Kelemen Hunor: Nu ştiu dacă le avea sau nu le avea. Aici rămâne în continuare o dilemă mare. Chestia asta, ştiţi că vin sfătuitorii şi te sfătuiesc să faci un anumit lucru, poţi să faci dacă tu crezi în acel ceva măcar un pic. Deci nu poţi să dai vina pe sfătuitori, pe consilieri că au venit şi au spus, domnule, trebuie să ieşi cu asta că altfel se prăbuşeşte PNL, adică trebuie să-i tragem înapoi pe penelişti, zice, domnule nu-s de acord, dar ies şi spun acest lucru că aveţi dreptate, trebuie să tragem PNL înapoi, nu putem guverna, suntem incompetenţi, atunci hai să luăm ceva, să nu ştiu ce. Nu e ok, fiindcă asta ar spăla un pic ruşinea şi nu se poate. Deci nu ştiu ce s-a întâmplat. S-ar putea să fie o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte abordarea comunităţilor etnice, abordarea comunităţii maghiare din partea statului. Asta vom vedea un pic mai încolo, nu putem spune astăzi că există o astfel de schimbare de paradigmă şi această perioadă a fost folosită să fie anunţată această schimbare. Nu-mi dau seama dacă e aşa sau nu, dacă e aşa e o greşeală. Ar fi o greşeală. Nu pot să trag, în acest moment, o concluzie, dar consecinţe în zona politică, în relaţiile politice vor exista, fiindcă preşedintele a folosit limba maghiară într-un mod sarcastic, spunând că este instrumentul trădării. Asta înseamnă că cei care vorbesc maghiară...Nu foloseşti o limbă în batjocură, că toate limbile sunt frumoase, trebuie respectate, după aceea să arăţi către două partide din Parlament spunând că ei tranzacţionează Ardealul, trebuie să vii să spui uite am aceste informaţii, am aceste argumente, am dovezi. Dacă nu, rămâi...Eu pot să vorbesc prostii pentru că n-am informaţii secrete. Pot să-mi permit, Constituţia îmi dă voie, îmi dă acest drept să fiu tâmpit, să fiu iresponsabil, dar un preşedinte nu poate să fie iresponsabil sau, dacă face un astfel de anunţ, trebuie să vină şi cu dovada. Mă rog, eu mai stau şi mai aştept, dar rămân aceste consecinţe, fiindcă în 30 de ani am făcut aceste înţelegeri cu aproape toate partidele româneşti şi toate partidele româneşti au făcut înţelegere cu noi, nu pentru a face înţelegeri de dragul artei, ci fiindcă aşa era bine pentru România. Aşa era bine pentru pacea interetnică, aşa era bine pentru toată societatea românească, să mergem către acel deziderat pe care noi am considerat că e un deziderat major, naţional. NATO, UE şi această colaborare a avut un efect extrem de important din acest punct de vedere, cerut de societate, de aliaţi, de viitorii aliaţi. Şi acum să spui, după 30 de ani, că acel care stă de vorbă cu politicienii maghiari trădează, înseamnă că spui că în 30 de ani cei care au făcut înţelegeri au trădat. Asta e problema şi consecinţele de aici vor apărea mai departe.

Ion Cristoiu: Există la ora actuală pe plan european, inclusiv în PPE, o campanie împotriva lui Viktor Orban. Credeţi că această campanie afectează relaţia dintre PNL, preşedinte şi UDMR. Dacă la Budapesta ar fi un personaj mai agreat, aţi văzut care este standardul. Adică nu cumva la noi preşedintele şi PNL profită de aceste conflicte care sunt între ViKtor Orban şi UE, făcându-l pe Viktor Orban ungur şi pe dvs. ungur.

Kelemen Hunor: Probabil că există, dar aici eu am discutat cu mulţi colegi liberali şi acolo lucrurile sunt un pic mai nuanţate. Nu toţi au aceeaşi părere cu preşedintele sau nu toţi spun că Viktor Orban face ceva rău, chiar unii dintre ei consideră că multe lucruri, decizii luate sunt chiar OK, dar sigur dezbaterile interne nu le cunosc. Acum, în PPE este o dezbatere.

Eu am spus că suntem împotriva excluderii FIDESZ din PPE

Ion Cristoiu: Dumneavoastră veţi fi împotriva FIDESZ, că sunteţi în PPE?

Kelemen Hunor: Eu am spus că suntem împotriva excluderii FIDESZ. Ar fi o greşeală, o pierdere mare pentru europeni şi eu sunt pentru o dezbatere extrem de serioasă şi profundă despre valorile care trebuie îmbrăţişate de PPE, valorile creştin-democraţiei. În primul rând, fiindcă în acest moment dacă te uiţi la politicile mari, nu găseşti o diferenţă mare între PPE, socialişti şi ai lui Macron, progresişti liberali. Sunt nuanţe mici. Poţi să stai şi la congresul socialiştilor, şi la congresul PPE, am simţit asta la Zagreb, nici măcar Merkel nu a avut un mesaj, cum era noi obişnuiţi cu mesajele doamnei Merkel, era unul cu totul şi cu totul diferit. La ultimul congres, sigur, era un congres unde trebuia să alegem preşedintele erau mesaje foarte, foarte echilibrate. Din punctul meu de vedere, trebuie o dezbatere şi trebuie să aibă o identitate foarte bine conturată PPE dacă vrea în continuare să păstreze majoritate pe termen mediu, pe termen lung, pe scena europeană. Şi varianta asta, de a exclude pe cei cu care nu sunt de acord în totalitate, să bage pumnul în gură, nu este o metodă şi eu refuz să cred că PPE doreşte, într-adevăr, o astfel de situaţie, fiindcă dacă pleacă FIDESZ, până la urmă partidul cu cele mai multe alegeri câştigate în zece ani de zile în PPE, atunci acest lucru înseamnă că PPE va fi mult mai slab, va ajunge sub socialişti şi nemţii nu au au această dorinţă de a împinge PPE sub socialişti. De aceea, ce se va întâmpla va depinde în mare măsură de nemţi. Va depinde în mare măsură ce doreşte doamna Merkel, ce doreşte viitorul preşedinte al CDU şi eu cred că după o dezbatere sinceră se va ajunge la concluzia că familia rămâne mai puternică dacă şi FIDESZ se întoarce ca membru deplin. Acum, sigur, ce crede Iohannis despre toată povestea asta, trebuie să spună el. La PNL eu văd o abordare nuanţată.

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, revenind la aceste măsuri. Eu evit termenul de relaxare, e o relansare. Vedeţi o deschidere mai rapidă decât o propune Guvernul? O renunţare mai rapidă la restricţii.

Kelemen Hunor: Eu cred că începând de săptămâna viitoare, dacă legea aprobată în Parlament intră în vigoare, şi starea de alertă pe această lege va fi pusă în practică, atunci terasele trebuie să se deschidă, trebuie să deschidem magazinele până la 15 mii de mp, şi încet încet, trebuie să lăsăm oamenii să se întoarcă la viaţa lor normală şi să fie responsabili. Eu sunt convins că marea majoritate a cetăţenilor sunt oameni responsabili care după opt săptămâni vor respecta regulile necesare pentru a avea grijă de sănătate, de celălalt, de tină însuţi şi aşa mai departe. Eu nu cred că oamenii pot fi conduşi doar cu bulanul şi cu mitraliera şi cu amenzile usturătoare. Eu cred că oamenii au înţeles ce înseamnă această epidemie, au înţeles ce înseamnă această presiune asupra sistemului de sănătate şi vor fi responsabili.

Ion Cristoiu: Vedeţi o amnistie în legătură cu amenzile?

Kelemen Hunor: Da, eu cred că acea lege propusă de Tăriceanu trebuie introdusă pe ordinea de zi a Parlamentului şi trebuie votată, altfel vor fi sute şi mii de procese, blocăm sistemul judiciar şi oricum nu vom ajunge nicăieri. Deci eu cred că proiectul gândit de Tăriceanu poate fi susţinut în Parlament.

Ion Cristoiu: Vreo câteva întrebări trebuie să vă pun şi de la telespectatori. Sunteţi de acord cu suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis?

Kelemen Hunor: Nu, în această perioadă nici măcar ca o discuţie nu propun nimănui. Dar acest lucru nu înseamnă că Klaus Iohannis nu şi-a depăşit atribuţiile. Le-a depăşit, dar în acest moment sunt alte priorităţi şi nu suspendarea şi discuţiile despre suspendare a preşedintelui.

Ion Cristoiu: În perioada următoare se poate vorbi de o remaniere, un nou guvern cu o coaliţie din care, eventual, să faceţi parte şi dumneavoastră sau un guvern de uniune naţională?

Kelemen Hunor: Nu. Trebuie lăsaţi liberalii să guverneze pînă la alegeri. Trebuie lăsaţi, nu trebuie deranjaţi, trebuie lăsaţi.

Ion Cristoiu: Da, am sesizat…

Kelemen Hunor: Au vrut, au vrut asta neapărat. Eu am avut o discuţie cu Ludovic Orban înainte de votarea guvernului, chestia asta cu aventura lui Cîţu, şi eu l-am întrebat: „De ce nu faci un guvern de coaliţie, de ce nu faci un guvern care să se apropie măcar de majoritate, dacă nu ai o majoritate confortabilă”. „Nu, eu vreau un guvern PNL monocolor”, a răspuns. „Bine, dacă asta vrei, o să ai”, am zis.

Ion Cristoiu: Alegerile cum le vedeţi? Localele când să fie?

Kelemen Hunor: În octombrie, dacă situaţia ne permite. Eu cred că trebuie să facem alegerile locale în octombrie.

Ion Cristoiu: Domnul Tomac spune că el vede că aceste alegeri locale vor fi atipice, în sensul să nu mai faceţi campanie, o veţi face online. Adică vor funcţiona restricţiile în campania pentru locale?

Kelemen Hunor: Depinde de situaţie, dacă rămâne această situaţie epidemiologică atunci campania va fi greu de făcut, dar trebuie făcută cu instrumente, cu posibilităţile noastre, dar nu ai unde să amâni. Dacă cineva îmi spune că trebuie să amânăm până anul viitor, că anul viitor n-o să avem COVID, că virusul pleacă în Cosmos, n-ai de ce să faci o astfel de afirmaţie că n-ai nicio bază.

Ion Cristoiu: Parlamentarele?

Kelemen Hunor: Parlamentarele în noiembrie-decembrie, dacă ne permite situaţia epidemiologică. Oricum, parlamentarele nu pot fi amânate mai mult de trei luni. Prelungirea mandatelor parlamentarilor este posibilă doar trei luni, conform Constituţiei, dacă vrem să respectăm Constituţia. Asta însemană februarie-martie să faci alegeri ceea ce cu nimic nu este mai bun decât să faci în noiembrie-decembrie. De ce credem că dacă nu facem în decembrie, în februarie va fi mai bine, sau în martie. Cu campania trebuie să începem în ianuarie. Este absolut imposibil. Sigur, dacă este o situaţie foarte gravă, atunci trebuie să ne gândim. Dar eu, în acest moment, nu m-aş gândi la amânarea alegerilor parlamentare. Să vedem, depinde mult de evoluţia epidemiologivă.

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, în multe state europene, am văzut şi în SUA, au fost, în această perioadă, iniţiative de relansare. Nu mă refer la planul ăla strategic. Aţi văzut, la Viena s-a dat 50 euro fiecărui cetăţean. Trump le-a dat câte o mie de dolari. Francezii au vârât bani masiv în turism. Cum vedeti dvs. una sau două măsuri de pentru viitor, necesare acum pentru a învârti la cheie motorul ăsta al economiei.

Kelemen Hunor: În primul rând, trebuie să faci rost de bani. Că nu sunt bani. Eu merg în continuare pe titlurile de stat către populaţie şi merg pe împrumut că n-ai de unde să faci rost de bani şi din împrumut să finanţezi în primul rând cash flow pentru IMM si pentru turism, pentru agricultură, industria alimentară. Acolo dacă investeşti, investeşti în zona cea mai potrivită, nu trebuie să investeşti în zone unde n-ai ce căuta. Nu trebuie să te preocupe foarte tare soarta multinaţionalelor. De multinaţionale are cine să se ocupe, dar dacă nu ai firme mici şi mijlocii, dacă nu ai o economie autohtonă românească care să producă şi când pleacă multinaţionalele atunci ai distrus şi asta e o problemă uriaşă cu cash flow-ul, trebuie să dai bani, aşa cum fac şi francezii şi celelalte state.

Ion Cristoiu: Cineva dintre cei care ne urmăresc în direct, a zis, care cheie, că nu are baterie.Noi mai avem baterie?

Kelemen Hunor: Depinde, dacă ne gândim la bateria care înseamană bani, nu stăm foarte bine. Dacă ne gândim la bateria spirituală, dacă avem posibilitatea de a gândi ceva atunci avem baterie. Dar trebuie să folosim acea baterie. Trebuie să avem curaj. Dacă acum nu ai curaj, dacă acum nu ai curaj de a face un pas rapid, o fac alţii. Viteza contează.

Ion Cristoiu: Bulgarii au anunţat o reducere aTVA pentru dezvoltarea consumului. Francezii vâră aproape 5 miliarde de euro în turism. Cum facem să relansăm, în primul rând consumul. Din asta trăim, restaurante, consum, că noi nu avem fabrică de tractoare. Ce facem cu firmele astea mici?

Kelemen Hunor: Trebuie să deschizi consumul, este adevărat, şi producţia trebuie stimulată. Agricultura, industria alimentară. Acum, regulile europene sunt un pic mai relaxate pentru acest an, pentru perioada imediat următoare, pentru că fiecare stat se gândeşte la propria economie, la proprii cetăţeni. Au relaxat un pic aceste reguli, vor fi relaxate până când economiile mari se vor reporni. După aceea iarăşi vor reduce în funcţie de altele. Trebuie să te mişti acum, degeaba faci ceva peste jumătate de an, când n-o să mai ai posibilitatea. De aceea, eu insist acum. Acum trebuie să cauţi bani, resurse financiare şi trebuie să dai aceste resurse în condiţii destul de simple către firmele mici şi mijlocii, către câteva sectoare importante şi eu insist pe agricultură şi pe industria alimentară şi insist pe turism, fiindcă în acest an oamenii nu vor pleca în străinătate, marea majoritate va cheltui banii în România, în vacanţe mai lungi sau mai scurte. Dar aici vor cheltui banii, fiindcă nu o să aibă posibilitatea de a merge, aşa cum s-au obişnuit, în Grecia, Turcia, Franţa, Spania. Foarte puţini vor pleca. Şi dacă tu nu-i ajuţi pe cei care lucrează în acest domeniu nu-i pot primi pe cei care vor să meargă, să consume acolo. De aceea, nu trebuie să spui că turismul aduce doare nu ştiu cât la sută în PIB şi mai avem timp să ne ocupăm de turism. Este o greşeală uriaşă.

Eu aş investi în industria alimentară în perioada imediat următoare

Ion Cristoiu: Spuneţi că ar trebui să ajutăm turismul intern pentru că s-ar putea ca tocmai asta să fie unul din motoarele de dezvoltare, anul acesta.

Kelemen Hunor: Absolut, şi în agricultură şi industria alimentară. Fiindcă noi am distrus industria alimentară destul de mult şi suntem extrem de vulnerabili. Şi sunt multe zone unde poţi să redeschizi destul de repede industria alimentară sau gradual ca să reduci această dependenţă permanentă faţă de ceilalţi. Eu aş investi în industria alimentară în perioada imediat următoare.

Ion Cristoiu: Vedeţi aşa, din punct de vedere strategic, ca să profităm de pandemie, o investiţie în turismul intern, în agricultură, dar mai ales în industria alimentară.

Kelemen Hunor: Şi în infrastructură, mai ales că vom avea nevoie de infrastructură, există bani europeni, doar trebuie să foloseşti . La infrastructură stăm prost. Asta aduce şi economia în mişcare dacă investeşti în infrastructură şi nu aştepţi iarăşi cu licitaţiile 3,4,5 ani de zile şi în digitalizare. Fiindcă am văzut că administraţia românească este la pământ şi am văzut că se poate face face repede o trecere la o administraţie mai digitalizată. Şi acest lucru iarăşi trebuie făcut repede.

Ion Cristoiu: Vă rog să-mi spuneţi, ca filosof, dvs vă aşteptaţi ca mândru cuceritor al Cosmosului, omul să se împiedice de un virus?

Kelemen Hunor: Nu, nu se va împiedica, a trecut peste provocări mult mai mari, va trece şi de data aceasta, depinde ce concluzii vom formula şi ce decizii vom lua, fiindcă lucrurile se vor schimba. Dar nu se va împiedica de acest virus. Poate va reuşi acest virus să ne facă să regândim un pic valorile şi priorităţile la nivel global, pentru toţi oamenii, nu numai pentru o singură societate, un singur stat. Oricum, nu vom rămâne izolaţi. Virusul a arătat că nu putem să fim izolaţi".

NOTĂ: Textul este preluat integral de pe cristoiublog.ro