Protestele din Egipt şi Tunisia, dezbătute de PE

Conform unui comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX, în cadrul dezbaterii, plenul PE a cerut revizuirea politicii de vecinătate faţă la spaţiul mediteranean, în lumina eşecului acesteia de a aduce rezultate palpabile pentru cetăţenii din regiune.

Înaltul Reprezentant Ashton şi-a exprimat admiraţia pentru demnitatea şi curajul protestatarilor, declarând că atât în Tunisia, cât şi în Egipt evenimentele "au ajuns la un punct în care nu mai există alte cale de întoarcere".

Cu privire la Egipt, ea s-a arătat îngrijorată faţă de faptul că protestele paşnice devin violente şi faţă de informaţiile potrivit cărora muniţie explozivă ar fi fost folosită în cursul zilei de 2 februarie. Ea a solicitat Guvernului egiptean să elibereze protestatarii arestaţi şi să restabilească accesul la reţelele de comunicare. "Pentru mine politica înseamnă o schimbare a lucrurilor, şi anume să ajuţi oameni să aibă o viaţă mai bună", a spus Ashton, adăugând că "a venit timpul pentru o tranziţie adevărată", precizează sursa citată.

Referitor la Tunisia, Catherine Ashton a informat Parlamentul despre întâlnirea cu noul ministru al Afacerilor Externe, oferind detalii despre asistenţa UE în procesul de tranziţie, în special sprijinirea societăţii civile. Ea a mai reliefat că Consiliul îşi va reevalua priorităţile "pentru a putea adapta asistenţa le nevoile cetăţenilor tunisieni" şi a anunţat că va face în doua săptămâni o vizită în Tunisia.

Din partea grupului PPE, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra (ES) a deplâns faptul că UE "a fost prinsă pe picior greşit" de actuala criză. Principalele concluzii care ar trebui trase includ nevoia UE de a avea o vizibilitate mai mare şi de a vorbi cu singură voce, a spus Salafranca, adăugând că "am învăţat ce înseamnă să dai mâna cu duşmanii democraţiei." De asemenea, el a menţionat că, în afara susţinerii tranziţiei, ca obiectiv pe termen scurt, "UE trebuie să reflecteze asupra revizuirii politicii de vecinătate în zona mediteraneană".

Adrian Severin (S&D, RO) a avertizat că, în pofida faptului că "revoltele sociale sunt o garanţie pentru schimbare, acestea nu sunt o garanţie pentru o schimbare în bine". El a solicitat o analiză profundă a situaţiei pentru a evita ca Europa să încurajeze un nou tip de totalitarism. Deputatul european a sprijinit strategia Înaltului Reprezentant care pune accent pe reformă şi stabilitate, atrăgând însă atenţia asupra detaliilor care în final fac diferenţa.

Guy Verhofstadt (BE), în numele grupului ALDE, făcând o paralelă cu evenimentele din 1989 din Europa, s-a declarat dezamăgit că Europa "a eşuat în a oferi sprijin oamenilor de pe străzi". Din punctul său de vedere, Europa a făcut două greşeli: "Nu ne-am ridicat la înălţimea acestui moment istoric şi nu am reuşit să analizam situaţia în mod corect".

El a solicitat Înaltului Reprezentant să schimbe poziţia UE. "Uniunea Europeană trebuie să susţină 100% poporul Egiptului şi cererile sale. Mubarak trebuie să plece, permiţând ţării sale să devină o democraţie", a concluzionat liderul liberal.

Conform sursei citate, vorbind în numele grupului Verzilor, Daniel Cohn-Bendit (FR) a criticat poziţia Înaltului Reprezentant care face apel la calm în Egipt. "Vom avea calm atunci când Mubarak va pleca", a declarat acesta. În perspectiva viitoarelor alegeri, Uniunea Europeană ar trebui să asigure pentru toate părţile acces egal la mijloacele de campanie electorală, având în vedere marele decalaj al volumului resurselor disponibile pentru diferitele grupări politice din Egipt.

Charles Tannock (ECR, UK), vorbind despre "uraganul schimbărilor" din Africa de Nord, a atras atenţia asupra trendului îngrijorător al violenţei şi a declarat că preşedintele Mubarak "poate juca un rol în tranziţie numai renunţând la putere". "Nu doresc o tiranie seculară, dar nici o teocraţie islamistă", a spus Tannock, adăugând că UE ar trebui să sprijine o democraţie liberală, bazată pe stabilitate, pace şi democraţie.

Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL, FR) a avertizat asupra amestecului în chestiunile interne din Tunisia şi Egipt. Potrivit acesteia, tunisienii au obţinut totul prin mijloacele lor proprii, iar UE ar trebui să îi lase "să îşi facă treaba". În acelaşi timp, acesteia i s-a părut de prost gust să se vorbească despre deschiderea pieţelor într-un astfel de moment, având în vedere că rolul UE în liberalizarea economiei tunisiene a condus la profituri mari ale familiei fostului preşedinte Ben Ali, se mai arată în comunicat.

Fiorello Provera (EFD, IT) a atras atenţia asupra riscurilor legate de situaţia actuală: o posibilă islamizare a acestor ţări, cum a demonstrat exemplul iranian şi o înrăutăţire a situaţiei economice care ar duce la creşterea şomajului şi a valului migrator către Europa.

Nicole Sinclaire (NI, UK) a arătat că poporul egiptean aşteaptă acum ajutor necondiţionat din partea Uniunii Europene. Ea şi-a manifestat de asemenea nemulţumirea faţă de modul în care sunt utilizate fondurile UE în Tunisia. "Dacă banii ar fi fost folosiţi pentru reforme, oamenii nu s-ar fi revoltat", a declarat aceasta, cerând Înaltului Reprezentant să dea răspunsuri credibile cu privire la folosirea acestor bani.

Rezoluţia comună privind situaţia din Tunisia va fi supusă joi votului, iar în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, din 17-21 februarie, vor fi votate rezoluţii cu privire la situaţia din Egipt, mai precizează sursa citată.