Klaus Iohannis se adresează miercuri Parlamentului, pentru a treia oară de la învestitură

Klaus Iohannis a cerut în 4 februarie să vină în faţa Parlamentului, printr-o scrisoare adresată preşedinţilor celor două Camere. Potrivit unor surse oficiale, temele majore ale discursului vor fi legate de votul prin corespondenţă şi de un nou cod al incompatibilităţilor. Mai mult, Iohannis va vorbi şi despre statutul aleşilor locali.

Şeful statului va aborda, de asemenea, şi subiectul migraţiei, în contextul crizei refugiaţilor şi al refuzului României de a accepta cotele obligatorii.

Klaus Iohannis declara, luni, că tematica cotelor obligatorii este pe cale să dispară din discursul liderilor europeni, iar România va căuta alte metode prin care să îşi arate solidaritarea, precizând că subiectul migraţiei va fi discutat inclusiv în Parlament.

Preşedintele a arătat că România trebuie să îşi pună "foarte serios" această problemă, a metodelor de a găsi rezolvări la criza imigranţilor, iar subiectul va fi discutat şi în CSAT, urmând să fie făcute noi precizări.

Întrebat dacă şi Parlamentul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în privinţa acestui subiect, cum au indicat lideri politici precum preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Klaus Iohannis a arătat că o astfel de consultare este posibilă, "dar nu uzuală".

Citeşte şi: Iohannis: România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel / Cum comentează declaraţiile cancelarului Austriei

Legea votului prin corespondenţă este o altă temă care va fi abordată de preşedinte în plenul reunit al celor două Camere, în condiţiile în care aceasta este una dintre marile restanţe ale actualului Legislativ. Preşedintele Iohannis a solicitat, încă din primele săptămâni ale mandatului său, ca Parlamentul să adopte o astfel de lege. Tema a fost abordată inclusiv în discursul rostit în decembrie 2014 în faţa Parlamentului, cu ocazia depunerii jurământului în calitate de preşedinte, când a anunţat că anul 2015 trebuie să fie un an al reformelor electorale, inclusiv în privinţa diasporei.

Iohannis le-a vorbit parlamentarilor despre acest proiect şi cu ocazia primului discurs din Parlament ca preşedinte, din luna februarie. "Sunteţi chemaţi să daţi un răspuns adecvat şi românilor din diaspora. Şi în acest caz am constatat că există voinţă politică din toate părţile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înţelepciunea să o evităm. (...) Este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei", le-a transmis atunci Klaus Iohannis parlamentarilor.

De altfel, tema votului prin corespondenţă a fost ridicată şi în cadrul întâlnirilor lui Klaus Iohannis cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din afara granţilor, în timpul vizitelor sale oficiale. Klaus Iohannis a organizat şi mai multe runde de consultări cu partidele parlamentare, votul prin corespondenţă fiind unul dintre prinipalele subiecte. Cu toate acestea, la finalul primei sesiuni parlamentare, proiectul nu trecuse încă de Parlament.

"Eu sper să fiu în situţia să-i conving pe parlamentari că este nevoie de o astfel de lege acum, pentru a permite românilor din diaspora să voteze la anul, când avem alegeri parlamentare", spunea Iohannis, în iunie, la TVR, dezamăgit de ritmul în care avansează discuţiile. Cu toate acestea, la începutul actualei sesiuni parlamentare, Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de progrese, după mai multe afirmaţii ale liderilor politici cu privire la votul prin corespondenţă.

"Nu cred că este nevoie de o nouă rundă de consultări iniţiată de mine. Am constatat cu mulţumire cu partidele în această sesiune doresc să abordeze cu toată forţa această lege a votului prin corespondenţă. Sper să se ţină de ea şi până la finalul sesiunii să avem această lege. Este o promisiune pe care au făcut-o toate partidele", spunea Iohannis, în 7 septembrie.

Marţi, Iohannis a deschis lucrările conferinţei "SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti", organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Fundaţia C.A.E.S.A.R. şi le-a transmis participanţilor că România trebuie să găsească soluţii pentru românii care aleg să rămână în străinătate şi care trebuie reprezentanţi şi menţinuţi în contact cu ţara, pentru a-şi păstra identitatea.

Iohannis a spus că acest proiect este important şi pentru creşterea forţei românilor în străinătate, astfel încât diaspora să devină un interlocutor puternic şi respectat al instituţiilor statului român şi al clasei politice.

Citeşte şi: Iohannis: Urmăresc subiectul votului prin corespondenţă cu atenţie, diaspora trebuie reprezentată

Preşedintele Comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu, a declarat, marţi, că în termen de trei săptămâni proiectul de lege privind votul prin corespondenţă va fi depus la Senat pentru dezbatere, arătând că nu contează pe ce proiect lucrează comisia, important fiind respectarea acestui termen.

Legea votului prin corespondenţă ar trebui să fie gata până în noiembrie, pentru a putea fi aplicată la alegerile legislative din 2016, în condiţiile în care CC şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea scrutinului.

O altă temă care va fi atinsă de Klaus Iohannis în discursul său din Parlament se va referi la un cod al incompatibilităţilor. Subiectul nu a fost discutat de Klaus Iohannis public până în acest moment, însă necesitatea unei noi legi, care să cuprindă prevederile incluse în mai multe alte acte normative, a fost o temă lansată atât de PNL, cât şi de PSD.

"Există mai multe legi care definesc incompatibilităţile. Chiar şi oameni de bună credinţă mai cad în greşeli, unii dintre ei fără să-şi dea seama. De aceea este nevoie de un astfel de cod. A lucrat până la un moment dat Agenţia Naţională de Integritate, ori aici fără a restrânge cu nimic responsabilităţile ANI, trebuie totuşi un cod ca să ştim exact, să fie limpede încă din faza de candidaturi să ştim, eşti foarte bun eşti excepţional, am făcut analize, te vrea comunitatea, dar trebuie să-ţi rezolvi problema asta înainte de a candida", a declarat Vasile Blaga, la începutul lunii septembrie, într-o emisiune la TVR.

Mai mult, PSD l-a mandatat pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, să lucreze împreună cu ANI la un astfel de cod, care să curprindă într-o singură lege toate prevederile privind incompatibilităţile. Ideea a fost lansată în PSD de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis va vorbi şi despre statutul aleşilor locali. Tema este strâns legată de cea privind codul incompatibilităţilor, mai ales în privinţa aleşilor locali, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, care sunt reprezentanţi în Adunările Generale ale Acţionarilor de la asociaţiile de utilităţi publice şi care au, în foarte multe cazuri, probleme cu Agenţia Naţională de Integritate. De altfel, în această situaţie s-a aflat şi Klaus Iohannis, pe vremea când era primar al Sibiului, şeful statului câştigând definitiv procesul cu ANI.

Discursul de miercuri din Parlament este al treilea pe care îl va susţine Klaus Iohannis în faţa senatorilor şi deputaţilor, de la preluarea mandatului. Prima alocuţiune a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare. Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară.

Citeşte şi: Iohannis: Dacă partidele vor să discute cu mine despre reforma Parlamentului, cu mare plăcere