Raportul Comisiei juridice în cazul Voicu: Probele au fost fotocopiate înainte de a fi la Senat

• Politic

  • Vosganian critică Guvernul pentru Ordonanţa de Urgenţă privind primăriile. Ponta: Vosganian nu ştie ce a decis Curtea Constituţională 12:21
  • Marga: Suspendarea lui Băsescu ar avea efecte benefice pentru repunerea în mişcare a energiilor ţării 11:55
  • Ponta: Prefectura Harghita să vadă dacă prin numirea unor străzi "Jozsef Nyiro" nu se încalcă legea 11:48
  • Ponta: Declaraţiile preşedintelui Parlamentului ungar sunt inacceptabile 11:42
  • Blaga: Nu e oportună acum depunerea moţiunii de cenzură. PDL nu contribuie la destabilizarea ţării 11:36

Raportul arată că solicitarea lui Cătălin Voicu de a fi audiat de comisie a fost acceptată cu un vot "împotrivă" şi o abţinere de membrii comisiei.

În raport se spune că prin referatul DNA din 4 martie 2010, în dosarul nr. 310/P/2009 se reţine că în 2009 "inculpatul Voicu" ar fi săvârşit infracţiunile de trafic de influenţă, trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţia improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie.

Raportul nu face referire la fapte sau nume concrete.

"Cele cinci infracţiuni ar fi fost săvârşite de inculpat în concurs real, prevăzut de art. 33, lit.a) C.p.", se arată în raport.

Raportul menţionează că, faţă de aceste infracţiuni, DNA solicită încuviinţarea arestării preventive, considerând că ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 şi există cazul prevăzut de art.148 lit.f) C.p.p.

Infracţiunile săvârşite de senatorul PSD sunt pedepsite cu închisoare pe o perioadă de peste patru ani, existând probe că lăsarea acestuia în libertate "prezintă un pericol concret pentru ordinea publică", se mai arată în raportul Comisiei juridice, referitor la referatul DNA.

"Condiţia referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică este relevată de modul în care au fost concepute şi puse în aplicare rezoluţiile infracţionale, starea faptelor săvârşite, frecvenţa şi repetabilitatea acestora, expresii ale uneia dintre cele mai grave forme de corupţie la nivel înalt", se mai menţionează în raport, referatul DNA mai arătând că funcţiile ocupate de Voicu, de senator şi vicepreşedinte al Comisiei de apărare, "potenţează gradul de pericol social" al faptelor de corupţie imputate.

Raportul arată în continuare că Voicu a spus, la audiere, că nu se consideră vinovat şi ar trebui să fie judecat în stare de libertate. De asemenea, acesta a precizat că acuzaţiile apărute în presă "i-au prejudiciat grav imaginea şi i-au adus suferinţe în plan familial".

În raport se menţionează că preşedintele comisiei, Toni Greblă, a exprimat îngrijorarea membrilor comisiei "că acte, considerate probe, din dosarul înaintat Senatului de către ministrul Justiţiei au apărut în mass-media".

"Faţă de această situaţie, pentru a elimina orice fel de suspiciune referitoare la actele dosarului devenite publice, senatorul Toni Greblă a demonstrat tuturor participanţilor la audiere că stenogramele au fost fotocopiate impecabil, înainte de a fi prinse în dosarele primite la Senat, unde nu se pot citi primele litere de la fiecare rând", se mai arată în raportul Comisiei juridice.

Raportul arată că senatorul PNL Ioan Ghişe a precizat că în BPC al PNL s-a hotărât ca voturile exprimate de senatorii partidului să fie favorabile cererii DNA. "Faţă de acestea, senatorul a menţionat că votează în conformitate cu decizia partidului din care face parte, dar, dacă ar fi fost senator independent, ar fi susţinut că senatorul Cătălin Voicu putea fi trimis în judecată, încă din decembrie 2009, potrivit art. 72 alin. (2) din Constituţia României, considerând că demersul DNA este neprincipial din punct de vedere al prezumţiei de nevinovăţie", se mai arată în raport.

Acesta notează votul dat de membrii Comisiei juridice, opt în favoarea solicitării de încuviinţare a arestării preventive a lui Cătălin Voicu şi trei "împotrivă", menţionând că votul a fost secret.

"Faţă de aceste considerente, membrii Comisiei juridice propun plenului Senatului, în conformitate cu alin (2) al art. 72 din Constituţia României, alin (6) al art. 172 din Regulamentul Senatului şi alin (3) al art.24 din Legea nr. 96/2006, dezbaterea şi adoptarea cererii ministrului Justiţiei menţionate, însoţită de prezentul raport", se arată în finalul raportului.