Recunoaşterea limbajului semnelor, PRIMUL pas care ar scoate din izolare persoanele surde

Limbajul mimico-gestual ar putea fi recunoscut în România şi fiecare autoritate ar trebui să se asigure că limbajul semnelor poate fi folosit. Prevederile apar într-un proiect care urmează să fie depus în Parlament de deputatul PNL Adriana Săftoiu şi care ar scoate din izolare 30.000 de oameni.

Share pe Facebook 1134 afişări

Recunoaşterea limbajului semnelor, PRIMUL pas care ar scoate din izolare persoanele surde

Oameni neînţeleşi atunci când merg să îşi plătească taxele sau când cer ajutor la o instituţie a statului, oameni care nu pot munci pentru că nu se pot prezenta în limbajul nostru. Copii care nu intră într-o sală de clasă pentru că ei învaţă şi se exprimă altfel. 30.000 de români trăiesc, alături de noi, zi de zi, în acest fel. Sunt persoane surde. Izolate de stat prin dezinteres, cele mai multe rămân tot la mila statului şi la un ajutor social.

Luând exemplul altor ţări, cum ar fi Finlanda şi Austria, care au recunoscut prin Constituţie limbajul mimico-gestual, un parlamentar român vrea ca limbajul semnelor să fie recunoscut oficial şi să ajungă în orice instituţie din această ţară.

Proiectul de lege, care urmează să fie depus în Parlament, prevede că persoanele surdo-mute au acces la serviciile oferite de statul român, „cu precădere prin utilizarea limbajului mimico – gestural”. Alte ţări au rezolvat problema asigurând traducător sau interpret, ceea ce a făcut ca omul care ajunge la ghişeu să aibă parte de toate serviciile, chiar dacă le cere prin limbajul semnelor.

Iniţiatorul proiectului, parlamentarul Adriana Săftoiu, spune că este important ca situaţia actuală să fie schimbată, în condiţiile în care drepturile persoanelor surdo-mute sunt total desconsiderate.

„Persoanele surde sunt private de posibilitatea de a avea acces direct în limbajul lor natural la servicii publice de primă necesitate pentru că nu există, în administraţia publică, o determinare în direcţia organizării interne în vederea furnizării serviciilor limbajului mimico - gestual. În categoria largă a serviciilor, cea mai serioasă problemă priveşte accesul la învăţământ, la servicii medicale sau la cele eliberate de administraţia publică centrală şi locală, cu precădere”, spune deputatul PNL.

În acest fel persoanele surde sunt private de drepturi fundamentale, precum munca sau educaţia. "În lipsa unei metodologii adecvate a examinării şi evaluării elevilor surzi, rata de promovare a examenelor de capacitate sau de bacalaureat se află sub 1% iar statul român trebuie să dea dovadă de responsabilitate în faţa unei asemenea situaţii”, a precizat Adriana Săftoiu.

Ca o comparaţie, în Finlanda, legea educaţiei stabileşte că în şcoli se poate folosi limbajul semnelor. În gimnaziu, elevul poate opta în ce limbă doreşte să fie educat, iar dacă limbajul semnelor este opţiunea acestuia, atunci devine limba maternă.

Dacă proiectul îşi va găsi susţinere în Parlament, toate autorităţile, fie ele centrale sau locale, vor trebui să ia măsuri pentru folosirea limbajului mimico-gestual în furnizarea serviciilor.

Documentul prevede că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale adoptă, prin Ordin, Planul de Interes Naţional pentru aplicarea legii, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a legii, planul urmând să fie elaborat într-un format accesibil persoanelor surdo-mute.

Până la data de 31 decembrie 2018 instituţiile şi autorităţile întocmesc şi aprobă Planurile specifice pentru implementarea legii, după consultarea structurilor asociative ale persoanelor care utilizează limbajul semnelor. Totodată, potrivit documentului, Ministerul Muncii prezintă anual Parlamentului un raport asupra aplicării legii în instituţiile şi autorităţile din România.

„Până la data de 31 decembrie 2018, autorităţile publice locale, unităţile sanitare şi cele de învăţământ vor întocmi propriile Planuri de acţiune. Planurile se actualizează odată la patru ani”, se arată în proiectul de lege.

Iniţiatorul proiectului precizează că peste 80% din persoanele surde adulte (faţă de o medie de 20% în EU), apte de muncă sunt doar beneficiarii pasivi ai ajutoarelor de stat din cauza lipsei de ajustare rezonabilă pentru comunicarea în limbaj mimico - gestual şi a lipsei de educaţie despre drepturile persoanelor surde la folosirea acestui limbaj.

“În alte ţări, cum este Portugalia, menţiunile din Constituţie vizează în mod expres accesul la educaţia obligatorie explicând sarcina de a oferi acces la limbajul semnelor văzut ca o expresie culturală dar şi instrument al accesului la educaţie în condiţii de egalitate a oportunităţilor. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educaţie în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. În învăţământul obligatoriu se menţionează accesul la bilingvism pentru copiii surzi”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial şi în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile şi Republica Cehă.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
PNL ,
PARLAMENT ,
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
Iohannis, cea mai PUTERNICĂ LOVITURĂ de când a fost ales preşedinte până acum. Planul pregătit ÎN SECRET la cel mai înalt nivel. „Sunt în STARE DE ORICE”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide