Comisiile parlamentare de apărare dezbat Carta albă a apărării

În documentul elaborat de Ministerul Apărării Naţionale, transmis Parlamentului de către CSAT, se menţionează că structura de forţe a armatei s-a redus drastic, de la 330.000 de militari în anul 1990, la 90.000 în prezent, numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000.

"Procesul nu a fost susţinut de alocarea constantă a resurselor necesare modernizării şi înzestrării, fapt care a condus la scăderea graduală a capacităţii de luptă şi intervenţie la un nivel critic", se arată în Carta albă a apărării.

Ministerul Apărării susţine că lipsa susţinerii bugetare a afectat profund procesul de transformare, definit şi detaliat în Strategia de transformare a Armatei României, în condiţiile în care bugetul apărării a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012.

Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO.

Potrivit documentului citat, structura armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control nu mai corespund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre NATO şi UE, compatibile ca mărime cu România.

Ministerul Apărării susţine că actuala structură a Armatei României este, în unele părţi, dezechilibrată, organizată uneori pe criterii de circumstanţă şi consumatoare de resurse.

În Carta albă se precizează că politicile de personal şi statele de organizare ale unităţilor au fost modificate şi nu mai sunt dimensionate în concordanţă cu nevoile misiunii sau pe tipuri de structuri şi că se menţin neajunsuri la nivelul managementului de ansamblu al resursei umane.

"În privinţa capacităţii operaţionale a forţelor, aceasta este redusă, fiind afectată grav, atât de starea de operativitate a tehnicii, cât şi la nivelul de instruire. (...) Echipamentele majore sunt nefuncţionale în proporţie de 60%, cu tendinţe de agravare a situaţiei. Ca urmare a subfinanţării mentenanţei, starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană cu baza la sol a atins un prag critic. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la tehnica specifică Forţelor Terestre şi la unele tipuri şi clase de nave din înzestrarea Forţelor Navale", mai arată autorii documentului.

Potrivit acestora, asigurarea materială a instrucţiei şi echipamentului individual sunt improprii, reglementate defectuos şi cu un grad de asigurare sub necesar.

"Nivelul de pregătire a forţelor destinate serviciului de luptă este menţinut cu dificultate la standardele NATO şi prezintă vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte reacţia împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi comun NATO şi în creşterea numărului de catastrofe aviatice", se mai arată în documentul ce va fi analizat de parlamentarii din comisiile pentru apărare.

Potrivit Cartei albe, susţinerea forţelor în operaţii este dificilă şi se realizează, în mare parte, de către aliaţi sau parteneri, în special SUA, iar obiective asumate faţă de NATO, conform "obiectivelor Forţei" nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea fiind acceptate "cu limitări".

În privinţa structurii militare, Ministerul Apărării subliniază că aceasta prezintă un nivel ridicat de risc pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor curente: există un număr mare de cazărmi, dificil de întreţinut şi cu costuri mari, iar în unele situaţii, cu un grad ridicat de pericol pentru desfăşurarea activităţilor zilnice.

Referitor la cadrul legislativ, se apreciază că acesta a fost dezvoltat cu unele incoerenţe, riscând să devină inadecvat situaţiei actuale şi impropriu desfăşurării procesului de modernizare a sistemului militar, adăugându-se că unele acte normative au fost adoptate pentru rezolvarea unor probleme conjuncturale sau punctuale, cu efecte negative pe termen mediu şi lung.

Carta albă a apărării este un document de bază al sistemului de planificare a apărării naţionale, elaborat la nivel departamental, prezintă perspectiva MApN privind refacerea capacităţii operaţionale a Armatei României şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate, rezultate în urma desfăşurării procesului de revizuire strategică a apărării pe termen scurt, cuprinzând perioada 2013-2016, precum şi orientările pe termen mediu, până în anul 2022.

În 4 noiembrie, ministrul Apărării, Mircea Duşă, declara că în ultimii cinci ani bugetul Armatei "a fost din ce în ce mai mic, scăzând de la 1,9 la 1,26% din PIB", el precizând că în Carta Albă a Apărării sunt prezentate mai multe programe de înzestrare şi modernizare a Armatei.

"În conformitate cu Legea Planificării Apărării din 2004, din patru în patru ani trebuie să se realizeze acest document care se numeşte Carta Albă a Apărării. Nu s-a realizat niciodată, este realizat în premieră. Sigur că acest document face şi o radiografiere a situaţiei Armatei Române în ultimii zece ani şi măsurile pe care trebuie să le întreprindem în continuare pentru ca Armata Română să fie dotată şi înzestrată pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile pe care le are atât în ceea ce priveşte securitatea naţională, cât şi obligaţiile internaţionale pe care le avem atât la nivel NATO, cât şi la nivelul Uniunii Europene", a explicat ministrul Apărării.

El a adăugat că "Armata e capabilă să execute orice misiune, fie că este vorba de misiuni în afara teritoriului României, fie că este vorba de misiuni în interiorul ţării, fie că este vorba de misiuni umanitare".

Carta Albă a Apărării a fost întocmită de Ministerul Apărării, aprobată de Executiv şi avizată de CSAT în luna iunie.