CRIZA IMIGRANŢILOR - Ministerul Internelor vrea înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de migranţi

Viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a dispus iniţierea proiectului de lege, care reprezintă un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc şi transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, arată MAI într-un comunicat de presă transmis luni.

Potrivit proiectului de lege, traficul de migranţi săvârşit în scopul obţinerii unui folos patrimonial sau când se desfăşoară prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea migrantului ori când acesta este supus la tratamente inumane, se va sancţiona cu o pedeapsă care poate ajunge până la 12 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Totodată, prin modificarea propusă la articolul 263 din Codul Penal, minimul pedepsei pentru infracţiunea de trafic de migranţi creşte de la trei la cinci ani.

În acelaşi timp, proiectul prevede confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite în orice mod pentru săvârşirea acestor infracţiuni sau a banilor rezultaţi din traficul de migranţi.

Majorarea limitelor de pedeapsă constituie o acţiune eficientă în scopul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de migranţi pe calea terestră aeriană şi maritimă şi se subordonează în mod firesc măsurilor adoptate la nivel internaţional.

"Având în vedere obligaţiile asumate de România în materia cooperării internaţionale, a schimbului de informaţii precum şi altor măsuri corespunzătoare securizării frontierei de stat, este necesară contracararea cauzelor profunde ale migrării ilegale, în special acelea care sunt legate de tratarea cu umanitate şi respectarea drepturilor migranţilor, precum şi reducerea avantajelor pe care migrările internaţionale le aduc celor care intenţionează să profite de situaţia specială în care se regăsesc migranţii", a precizat MAI în comunicat.

Guvernul a aprobat, în 16 septembrie, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2020 şi Planul de acţiune pe anul 2015, documente care au fost transmise Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Potrivit Strategiei, cooperarea între autorităţile cu competenţă în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane şi a traficului de migranţi ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorităţi, o atenţie deosebită acordându-se cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale.

În documentul aprobat de Guvern se precizează că imigraţia şi azilul sunt influenţate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, astfel că au fost identificate aspecte ce pot influenţa, pe termen mediu şi lung, situaţia, şi anume menţinerea situaţiei conflictuale din Siria, reactivarea conflictului armat din Irak, menţinerea unei situaţii instabile în Ucraina şi Transnistria, intensificarea conflictului armat israeliano - palestinian, menţinerea situaţiei migraţiei ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România.

Planul de acţiune pe anul 2015 constituie un mijloc prin care se stabilesc activităţi concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraţionist aflat în creştere.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în 17 septembrie, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI pe tema migraţiei, ministrul de Interne va avea un mandat "foarte asemănător" cu cel de la ultima reuniune, România fiind solidară cu celelalte state membre UE, dar neputând considera cotele obligatorii o soluţie.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, au participat miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi reprezentanţii Comisiei Europene, fiind luate în discuţie toate aspectele cuprinse în pachetul de propuneri prezentat de către Comisia Europeană în 9 septembrie.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în 19 septembrie, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. Este puţin probabil să se ajungă la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranţi cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Ţările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. În cadrul acestei scheme iniţiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.

În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.