CSM, aviz negativ pentru varianta Parlamentului a proiectului Legilor justiţiei/ Ministrul Justiţiei: O dezbatere cu final ştiut. S-a folosit limbaj dublu, pe alocuri

Magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat, joi, emiterea unui aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiţiei, variantă trimisă spre analiză de către Parlament, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul CSM.

Share pe Facebook 2275 afişări

BREAKING: CSM, aviz negativ pentru varianta Parlamentului a proiectului Legilor justiţiei

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, după ce 11 magistraţi au votat pentru avizarera negativă a iniţiativei legislative care vizează sistemul judiciar, iar alţi şapte pentru avizarea pozitivă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, în şedinţa de joi, timp de aproximativ trei ore pe marginea proiectului de modificare a legilor justiţiei asumat de coaliţia PSD-ALDE.

În cadrul dezbaterilor, membrii CSM, dar şi reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi au subliniat că şi-ar dori un dialog real şi onest cu membrii Legislativului, astfel încât acest pachet de Legi ale justiţiei să vină în ajutorul magistraţilor, mai ales că este nevoie de progres şi de schimbare în acest domeniu.

Redăm o parte dintre poziţiile exprimate de mebrii Consiliului, în şedinţa de plen de joi:

„Nevoia unei schimbări, unei modificări este nevoia sistemului judiciar, nimeni nu poate nega. De aceea, este foarte dificil astăzi. Nu poţi avea, simultan, două convingeri contradictorii şi să le susţii pe amândouă. Eu nu cred asta, ţine de dubla gândire. Nu e bine să ne plasăm în zona aceea. Nu putem să fim de la caz la caz de acord cu Legile justiţiei. Eu vreau să îmi păstrez consecvenţa şi să afirm că aceste legi trebuie modificate mai mult decât oricând. Avem obligaţia să ne aplecăm pe fiecare text de lege şi să avem amendamentele la care am muncit de trei ani de zile. Asta e misiunea şi în felul acesta protejăm independenţa justiţiei”, a declarat judecătoarea Lia Savonea.

„Cum vom face, ca să fim consecvenţi, în condiţiile în care magistraţii care simt nevoia de schimbare mi-au spus majoritar (...) să nu dăm un aviz pozitiv acestui pachet de legi, pentru că el nu reprezintă ceea ce vre, la ceea ce am lucrat noi?”, s-a întrebat, retoric, procurorul George Bălan.

„Cum să înţeleg eu, ca membru care îşi exprimă un vot, este adevărat, consultativ, că toate propunerile Consiliului au fost transmise vechiului iniţiator, Ministerul Justiţiei, în două rânduri, observaţiile asociaţiilor magistraţilor în repetate rânduri, observaţiile instanţelor judecătoreşti şi că în mod intempestiv, un proiect asumat la nivelul ministerului este în moarte clinică, înţeleg. Dar apare un alt proiet care ţine sau nu ţine cont de sugestiile noastre, de observaţiile noastre? Putem să vorbim de o lege neterminată, pentru că nu cumva această lege e neterminată? Nu cumva acel consiliu de integritate este reprezentativ pentru mine, pentru dumneavoastră, pentru părinţii noştri sau pentru cine? (..) Acordarea unui termen de o săptămână pentru consultarea instanţelor şi parchetelor – până unde mergem? Totul se rezumă la dezbaterea parlamentară?”, a expus, în şedinţa de plen, judecătorul Bogdan Mateescu.

„Ştiu care au fost probleme sistemului. Probelemele nu sunt rezolvate prin acest proiect de lege, probabil nici 20%. Putem găsi soluţii dacă mergem la o masă, unde expertiza noastră poate să vină cu soluţii legislative pentru aceste legi. Referitor la acea direcţie (de anchetare a magistraţilor - n.red.), garanţiile de independenţă sunt discutate în fiecare zi. Nu avem cum să găsim o soluţie legislativă aproape perfectă dacă nu vom fi acolo prezenţi. În funcţie de modul în care vom trata problema asta astăzi, vom păstra sau nu uşile dialogului. Dacă va fi un vot nu tocmai favorabil, e posibil să fim chemaţi la discuţii. Au refăcut proiectul de lege. Judecătorul nu face lege, ci le aplică, dar ca să avem o lege pentru noi, corectă, bună, trebuie să participăm la dialog”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.

La începutul şedinţei de plen au luat cuvântul, prin videoconferinţă, şi reprezentanţii UNJR şi APR.

„Din punctul nostru de vedere, este important ca atunci când avizul va fi trimis la Parlament şi observaţiile transmise de UNJR să fie avute în vedere. Din păcate, s-a transmis un mesaj vizavi de o respingere în bloc a acestui proiect de lege, neargumentată pe fond, ci pe formă. E important să ne gândim care ar fi consecinţa practică a unui vot de acest gen dat de Consiliu. Prin acest vot de a aviza un proiect de lege, Consiliul se autoexclude de la dezbaterile viitoare din Parlament care, cu sau fără voia Consiliului, este foarte posibil să aibă loc într-un final, pentru că e vorba despre dreptul constituţional al Parlamentului de a legifera. E important ca judecătorii şi procurorii să urmărească acest proiect de lege pe tot parcursul lui legislativ”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.

„Cerem avizarea negativă a întregului pachet legislativ. Analiza de ansamblu a întregului pachet legislativ, din punctul nostru de vedere, conduce la concluzia că trebuie avizată netaivă. Acest lucru nu înseamnă un refuz al dialogului. Asociaţiile magistraţilor, CSM, Ministerul Public, ICCJ au exprimat, în mod constant, o deschidere largă la dialog. Dialogul înseamnă un cadru de discuţie loial şi onest. Noi nu am avut la dispoziţie impactul acesteor noi măsuri propuse. Sunt unele instituţii pe care nu le găsim în Constituţia României şi mă refer la acea instituţie în subordinea căreia va funcţiona Inspecţia Judiciară. (...) Nu am văzut nicio expunere de motive cu privire la înfiinţarea noii direcţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor. Nu cred că este utilă înfiinţarea acestei direcţii.Nu am găsit o asemenea instituţie în alte state”, a spus preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România (APR), Bogdan Gabor.

DIICOT, DNA şi Parchetul General s-au pronunţat împotriva noului proiect de modificare a legilor justiţiei. De asemenea, aceeaşi opinie au avut-o şi două asociaţii de magistraţi, respectiv Asociaţia Procurorilor din România şi Forumul Judecătorilor.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, săptămâna trecută, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a şefilor de parchete, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înfiinţeze.

Proiectul Legilor justiţiei a fost modificat în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei. Avizul iniţial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituţia condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.

Toader, după avizul negativ al CSM: O dezbatere cu final ştiut. S-a folosit limbaj dublu, pe alocuri

Ministrul Justiţiei, Tudore Toader, a declarat, joi, după şedinţa în care CSM a avizat negativ proiectul de modificare a legilor Justiţiei, varianta asumată de PSD-ALDE, că se aştepta la acest vot, precizând că a fost o dezbatere în care, pe alocuri, s-a folosit limbaj dublu.

"O dezbatere, n-aş spune neapărat tensionată, dar, din punctul meu de vedere, cu final ştiut. Personal, eram convins că rezultatul va fi acelaşi. O dezbatere în care pe alocuri s-a folosit limbaj dublu, în care cineva, şi nu spun numele, s-a făcut că nu înţelege şi nu ştie un anumit lucru. Sigur, să nu excludem ideea, chiar poate că nu înţelege. O dezbatere care a avut loc în contextul în care o doamnă judecător CSM a spus că la avizul precedent votul s-a schimbat peste noapte, adică dintr-o unanimitate azi, a devenit majoritar negativ mâine. O dezbatere în care doamna judecător Gîrbovan spunea despre mesaje primite de la CSM către instanţe în sensul respingerii în bloc. O dezbatere în care altcinvea a făcut afirmaţii despre subteranele unor decizii, mişcări", a declarat Tudorel Toader, întrebat dacă discuţiile privind modificarea legilor justiţiei au fost tensionate.

Ministrul Justiţiei susţine că speră ca parlamentarii care fac parte din comisia parlamentară care a propus modificările avizate negativă să ţină cont de argumentele care îl însoţesc, prezentate de Plenul CSM.

"De fiecare dată, am cerut celor care au criticat să depăşească stadiul de a spune <<nu-mi place, nu vreau, nu sunt de acord, soluţia asta nu e bună că încalcă independenţa justiţiei>> să vină cu argumente, contraargumente, cu o propunere mai bună. Vă dau un exemplu: problema separării carierei profesionale vine chiar de la CSM. Acum tot CSM respinge această separare", a declarat Toader.

Întrebat dacă consiliul în subordinea căruia ar urma să treacă Inspecţia Judiciară ar putea fi neconstituţional, Tudore Toader a spus: "De la Ministerul Justiţiei nu a plecat ideea acestui Consiliu. De la Ministerul Justiţiei a plecat propunerea unei norme tranzitorii ca în şase luni de la intrarea în vigoare să fie adoptată o lege specială care să consacre autonomia Inspecţiei Judiciare. Întrebaţi pe cei care au iniţiat acest consiliu".

"Orice proiect este perfectabil, chiar şi o lege, chiar şi Constituţia are anumite elemente care într-o eventuală revizuire trebuie modificate", a mai spus ministrul.

Declaraţiile au fost făcute la finalul şedinţei CSM, în care Plenul a dezbătut proiectul de modificare a legilor justiţiei, asumat de PSD-ALDE.

În cadrul discuţiilor, preşedintele ICCJ, judecătorul Cristina Tarcea, a spus că a aflat recent că oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat alt proiect al Legilor justiţiei faţă de cel care se află spre avizare în Consiliul Superior al Magistraturii.

„Mărturisesc că mi-am pus şi îmi pun întrebarea următoare: asupra căror legi suntem chemaţi astăzi să ne dăm avizul? Pun această întrebarea pentru că suntem sesizaţi cu trei propuneri parlamentare în ceea ce priveşte modificarea legilor 303, 304 şi 317. Am aflat din presă că, în urmă cu două zile, oficialilor de la Bruxelles li s-a prezentat, li s-a pus punctul de vedere, li s-a supus dezbaterii alte propuneri legislative. În aceste condiţii, mă întreb: există dialog? Există transparenţă? Există colaborare interinstituţională de bună credinţă? Suntem siguri asupra legi suntem chemaţi astăzi să ne dăm avizul? (...) Au fost minţiţi oficialii de la Bruxelles? Nu ştiu, îmi pun întrebarea, suntem minţiţi noi?”, a spus Cristina Tarcea, în plenul CSM.

"Doamna Tarcea ori nu înţelege, ori se face că nu înţelege. Si într-un caz şi în altul, e rău", a replicat Toader după dezbateri.

De asemenea, ministrul a precizat că a discutat cu oficialii de la Bruxelles despre proiectul legilor justiţiei în forma transmisă de Parlament spre CSM pentru avizare.

Magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au votat, joi, emiterea unui aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiţiei, variantă trimisă spre analiză de către Parlament.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a şefilor de parchete, însă nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înfiinţeze.

Proiectul Legilor justiţiei a fost modificat în Parlament, faţă de forma iniţială transmisă de ministerul Justiţiei. Avizul iniţial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituţia condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.

Klemm, despre legile justiţiei: SUA îndeamnă Parlamentul să se consulte cu societatea civilă

Amabasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm, a declarat, într-un interviu acordat pentru Radio Timişoara, că SUA îndeamnă Parlamentul să se consulte pe tema legilor justiţiei cu societatea civilă ”înainte să treacă la acţiune”.

Hans Klemm a menţionat că Statele Unite şi-au manifestat deja preocuparea faţă de propunerile de modificare ale legilor justiţiei avanate anterior de către Tudorel Toader şi a spus că sunt necesare consultări iniţiate de Parlament pe această temă.

”Statele Unite şi-au exprimat preocuparea pentru propunerile avansate de ministrul justiţiei. Am avut ample discuţii cu ministrul despre propunerile de modificări făcute, sunt numeroşi specialişti din România cu experienţă în domeniul dreptului care se declară îngrijoraţi. Cum Parlamentul ia acum în considerare acest pachet de măsuri Statele Unite încurajează, îndeamnă Parlamentul ca, din nou, să se consulte, în detaliu cu societatea civilă înainte să treacă la acţiune”, a declarat ambasadorul american în România.

În ce priveşte modificările din domeniul legislaţiei fiscale, Hans Klemm a spus că politicile guvernamentale ar trebuie să fie stabile, predictibile şi transparente.

”Am încercat să încurajez guvernul român, nu doar guvernarea Tudose ci chiar din momentul în care am ajuns în România, deci din timpul primului ministru Ponta, primul ministru Cioloş, primul ministru Grindeanu. În termeni generali, încurajarea noastră a fost ca în ceea ce priveşte politicile, economice sau altele, guvernul ar trebui să tindă spre stabilitate, predictibilitate, transparenţă, să prezinte deschidere autentică spre consultarea cu participanţi, acţionari, în acest caz – comunitatea oamenilor de afaceri. Apoi, când luăm în considerare schimbări de politici, să aplice regulile de bază cost – eficienţă în privinţa acestor schimbări sau să le supună unor evaluări în aşa fel încât atunci când cineva ia cunoştinţă de schimbările efectuate să ştie că au fost dezbătute în forumul larg al societăţii şi să poată înţelege aceste modificări”, a spus Klemm.

Acesta a atras atenţia că fără stabilitate şi predictibilitate, există riscul ca investitorii să aibă reticenţie. ”În absenţa predictibilităţii şi stabilităţii cred că, într-un final, vor fi consecinţe în privinţa intereselor investitorilor, inclusiv în ce priveşte oportunităţile României”, a conchis diplomatul american.

Hans Klemm s-a referit la nevoia de predictibilitate economică şi pe 3 noiembrie, la Gala ”Topul Naţional al Firmelor Private din România”. În alocuţiunea sa, Hans Klemm a invocat clasamentul elaborat de Banca Mondială care se referă la uşurinţa cu care se fac afaceri într-o ţară sau alta. ”Prezent astăzi la Gala «Topul Naţional al Firmelor Private din România», ambasadorul Hans Klemm a subliniat rolul antreprenorilor în succesul şi forţa unei economii şi a menţionat că România a coborât sub Republica Moldova în clasamentul mondial al uşurinţei cu care se pot face afaceri în ţară, conform Băncii Mondiale”, se arăta într-o postare pe contul de Facebook al ambasadei americane.

Totodată, Klemm a vorbit despre nevoia de predictibilitate şi de consultare cu actorii din zona economică. ”El a evidenţiat importanţa predictibilităţii, transparenţei şi consultării reale cu toţi actorii şi i-a felicitat şi încurajat pe antreprenorii români pentru rezultatele obţinute”, menţiona sursa citată.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CSM ,
AVIZ ,
CSM
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide