Video Exerciţiul „Seism 2018” este în plină desfăşurare / La 12 ore după cutremur, autorităţile estimează peste 1.800 de răniţi şi peste 30.000 de sinistraţi/ Preşedintele a decretat instituirea stării de urgenţă | FOTO, VIDEO

UPDATE sâmbătă, 22.27 Preşedintele a decretat instituirea stării de urgenţă

În cadrul exerciţiului naţional "Seism 2018", preşedintele României a decretat, sâmbătă, instituirea stării de urgenţă, anunţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

IGSU arată că starea de urgenţă reprezintă "ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe tot teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie, în cazul de faţă, în situaţia producerii unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre".

UPDATE sâmbătă, 21.50 La 12 ore de la seism, 450 de morţi, aproape 1.800 de răniţi, 30.000 sinistraţi

Exerciţiul "Seism 2018", care a presupus simularea intervenţiei la un cutremur cu magnitudine de 7,5 pe Richter în România, a arătat, la 12 ore după seism, că 450 de persoane şi-au pierdut viaţa, alte 1.791 sunt rănite, peste 3.200 sunt dispărute, înregistrându-se 30.000 de sinistraţi.

"La 12 ore de la momentul seismului, avem 450 persoane decedate şi încă 1.791 de persoane rănite, 3.218 în continuare dispărute. Sunt încă 88 de persoane surprinse sub dărâmături. Am discutat cu ministrul Sănătăţii pentru rezolvarea tuturor formalităţilor pentru echipele medicale care vor sosi în România. La acest moment, avem din punct de vedere al sinistraţilor, în jur de 30.000 de sinistraţi", a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

În urma şedinţei Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă de la nivelul municipiului Bucureşti, a fost luată decizia ca cele 30.000 de persoane sinistrate existente să fie cazate în taberele organizate de autorităţi, unde li se vor asigura alimente, haine şi produse de igienă personală. Taberele pentru sinistraţi vor fi amenajate în judeţul Ilfov pe stadioanele Pantelimon, Voluntari, Ştefăneşti şi Chiajna. Transportul persoanelor va fi asigurat prin grija autorităţilor.

Până în acest moment, au fost salvate şi evacuate 215 persoane.

În cursul zilei de sâmbătă, forţele de intervenţie, din cele patru baze de operaţii, au acţionat în 26 de zone din Bucureşti şi judeţul Ilfov pentru evaluare, căutare şi salvare de persoane.

Conform scenariului, la ora 18.00, a fost activată o linie TELVERDE dedicată aparţinătorilor persoanelor dispărute şi rănite, măsură ce se ia într-o situaţie reală. Această linie telefonică este deservită de persoanal specializat – psihologi şi asistenţi sociali.

La nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov au fost disponibilizate 15.000 de paturi mobile, amplasate în şcoli şi alte instituţii de utilitate publică.

De asemenea, la nivelul spitalelor din Capitală sunt disponibile 365 de paturi adecvate pentru intervenţii chirurgicale.

La acest moment, persoanele rănite primesc îngrijiri în 9 unităţi medicale din municipiul Bucureşti. De asemenea, în cadrul exerciţiului a fost instalat de către Ministerul Apărării şi spitalul de campanie ROL II, în poligonul Centrului 70 Geniu Aviaţie din Pantelimon.

Ştirea iniţială:

În cadrul exerciţiului "Seism 2018", autorităţile au estimat peste o mie de victime, între care patru sute de morţi, în urma cutremurului de 7,5 grade Celsius produs în Vrancea. A fost propusă instituirea stării de urgenţă, ce urmează a fi supusă spre aprobare preşedintelui României.

În urma şedinţei CNSSU de sâmbătă, care a avut loc la sediul Centrului Naţional pentru Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la Ciolpani, autorităţile au estimat, în contextul exerciţiului "Seism 2018", peste 1.000 de victime dintre care peste 400 de persoane decedate.

S-au înregistrat peste 200 de clădiri prăbuşite, 800 afectate grav, peste 1.400 afectate mediu, fiind necesasă efectuarea de expertize. Clădirile afectate aparţin instituţiilor publice de la nivelul municipiului Bucureşti, dar şi imobile de locuit, printre care şi clădiri cu grad de ocupabilitate mare, astfel încât se prognozează un număr mare de victime.

A fost propusă instituirea stării de urgenţă, ce urmează a fi supusă spre aprobare preşedintelui României. Totodată, a fost solicitat ajutorul internaţional, acesta urmând a fi validat prin hotărîre de Guvern.

Forţele inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă au început deplasarea spre Capitală, în baza concepţiei de intervenţie în situaţie de seism major. O parte din forţe, din judeţele Teleorman, Covasna şi Braşov acţionează deja la nivelul municipiului Bucureşti. Alte forţe ISU din judeţele neafectate de seism sunt în deplasare spre zonele afectate.

A fost evaluată disponibilitatea paturilor de terapie intensivă, până la acest moment au fost identificate 60 de paturi de terapie intensivă.

"Tot personalul din unităţile Agenţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale de la trei unităţi din Bucureşti şi zonele limitrofe sunt în dispozitiv. În acest moment, sunt pregătite căsuţe, corturi şi alimente de primă necesitate pentru populaţia afectată.Toate structurile sunt în contact cu agenţii economici şi stabilesc eşaloanele de intervenţie la nivelul utilajelor pentru construcţii. De asemenea, sunt pregătite medicamente şi alte dispozitive medicale, care vor fi utilizate în funcţie de necesar", precizează Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit scenariului exerciţiului, în România s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter, care a dus la distrugerea şi avarierea a numeroase clădiri ale administraţiei publice centrale şi locale, unităţi medicale, clădiri de locuit, obiective sociale, precum şi a infrastructurii (reţele de alimentare cu energie electrică, gaze, staţii de tratare şi de epurare, sisteme de transport şi distribuţie carburant, căi de transport rutiere, feroviare). Cutremurul a avut epicentrul în zona seismică Vrancea, în localitatea Nereju, la o adâncime de 140 km, iar durata acestuia a fost de 57 de secunde. Unda seismică a avut ca axă de deplasaredirecţia Sud – Vest (Bucureşti – Alexandria – Sofia) şi Nord – Est (Iaşi – Chişinău).