Ioan Micula: Vom cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde euro dacă aplică decizia CE

Fraţii Micula vor să atace în instanţă, la forurile europene şi naţionale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

2262 afișări
Imaginea articolului Ioan Micula: Vom cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde euro dacă aplică decizia CE

Ioan Micula: Vom cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde euro dacă aplică decizia CE (Imagine: Petrica Tanase/Mediafax Foto)

"CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înştiinţare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta", a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El spune că, în cazul în care grupul deţinut de el şi fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanţă de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investiţiile făcute de ei în România.

"România are un angajament ferm prin care se obligă să respecte Tratatul cu Suedia şi convenţia ICSID. Nicio firmă străină nu va mai veni pe teritoriul României dacă nu se respectă convenţia ICSID", a adăugat omul de afaceri.

Potrivit unui comunicat al CE, în urma unei investigaţii amănunţite, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că suma plătită de România celor doi investitori suedezi drept despăgubire ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

"Fraţii Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câştigată în instanţă de investitori, banii au fost imobilizaţi într-un cont la Trezorerie. Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigaţie la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanţe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat şi astfel să se respecte legile europene în vigoare. După decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanţelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraţilor Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în acelaşi timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie", a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi.

La 11 decembrie 2013, suma totală datorată de statul român reclamanţilor se ridica la 791,88 milioane de lei (178 milioane euro), notează Comisia Europeană.

Ioan Micula spune că nu au primit niciodată suma respectivă şi că statul român a tergiversat restituirea ei.

"Nu ne-au dat nici banii şi mai fac şi scandal. Au încercat tot felul de tertipuri, din 2013 până acum, ca să nu ne dea banii", a precizat el.

Acesta a mai spus că decizia CE va fi atacată atât în instanţele din România, cât şi în cele internaţionale.

"Vom ataca decizia peste tot, absolut peste tot unde avem dreptul! Toate pagubele pe care le vom suferi din cauza acestei decizii la vom imputa statului român. Dacă noi pierdem aceşti bani şi nu putem face faţă la plăţi din cauza asta, vom cere despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, valoarea investiţiilor noastre în România", a mai spus Micula.

CE a informat autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA. Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

În urma informaţiilor suplimentare solicitate României, în martie 2014, CE a avertizat la 1 aprilie că ar putea emite un ordin de suspendare a plăţii despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat. Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acţiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilităţii acelui ajutor de stat cu piaţa internă.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia fraţii Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

"Soluţia pe scurt: Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor de judecată. Admite apelul. Schimbă în tot încheierea apelată în sensul că: Admite cererea. Dispune suspendarea executării silite a hotărârii arbitrale ICSID pronunţată în dosarul nr. ARB/05/20 al Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor pentru Investiţii până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare. Definitivă. Executorie", a decis Curtea de Apel Bucureşti.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

Schema de încurajare a investiţiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiţi investitori şi, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil şi trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiţii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale şi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime. Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE şi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcţionare incompatibil.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici