Preşedintele a sesizat CCR în legătură cu modificarea Legii referendumului

Sesizare de neconstituţionalitate a preşedintelui la CCR vizează Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

În sesizarea, şeful statului a precizat că organizarea concomitentă a unui referendum de revizuire a Constituţiei cu un referendum local „este o situaţie conjuncturală”, nu o „situaţie extraordinară”.

„Organizarea concomitentă a unui referendum de revizuire a Constituţiei cu un referendum local este o situaţie conjuncturală, de oportunitate, care nu poate fi calificată drept o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată. În plus, intervenţiile legislative precum sunt cele de la art. I pct. 5, prin care se abrogă dispoziţiile prin care cetăţenii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale sau exceptarea aplicării dispoziţiilor privind Sistemul Informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal prin art. I pct. 17 sunt aspecte ce nu justifică intervenţia pe calea unei ordonanţe de urgenţă, în condiţiile dezvoltate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, precizează textul sesizării preşedintelui Iohannis.

De asemenea, şeful statului a punctat că potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile electorale.

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituţie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege” (Decizia nr. 1189 din 6 noiembrie 2008). În aceeaşi decizie, Curtea a statuat că alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă)”, potrivit sursei citate.

Preşedintele României a reamintit că, în decizie, Curtea a reţinut că „aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege)”.

De asemenea, Iohanis a afirmat că, prin abrogarea art. 19 din Legea nr. 3/2000 „se realizează o afectare a drepturilor electorale prevăzute de lege, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în care afectarea echivalează cu o suprimare a respectivului drept, motiv pentru care Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată şi cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie”.

Totodată, şeful statului a făcut referire şi la data la care se organizează referndumul de revizuire a Constituţiei.

„Aşadar, faptul că Parlamentul a stabilit chiar prin Legea nr. 3/2000 data la care se organizează referendumul de revizuire a Constituţiei se înscrie, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională „în exigenţele constituţionale referitoare la competenţa exclusivă a Parlamentului de a decide asupra acestui aspect, fiind irelevant dacă este vorba despre o lege separată, distinctă, adoptată cu prilejul organizării fiecărui referendum de acest tip sau dacă prevederea este inclusă chiar în legea-cadru referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului” (Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, paragraful 3”, conform sursei precizate.

De astfel, preşedintele a menţionat şi modificările aduse de Guvern cu privire la organizarea referendumului.

„În aceste condiţii, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 86/2018 stabilind, prin derogare de la dispoziţiile art. 6 alin. (4) şi art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului că referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei se desfăşoară în două zile, zilele de 6 şi 7 decembrie, contrar celor stabilite prin Legea nr. 3/2000 care prevede „ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale””, potrivit sursei menţionate.

În acest context, şeful statului a subliniat că o astfel de intervenţie legislativă este contrară deciziilor CCR, fiind încălcat, în acelaşi timp, şi rolul Parlamentului.

„O atare intervenţie legislativă este contrară atât celor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la efectul deciziilor Curţii Constituţionale care sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul oficial, cât şi rolului Parlamentului căruia îi este încălcată competenţa exclusivă de a stabili data organizării unui referendum de revizuire a Constituţiei.

În sesizarea către CCR, preşedintele a precizat că, faţă de reglementarea anterioară, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, listele electorale permanente şi tabelele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare în vederea depistării eventualelor voturi multiple.

„Noua reglementare introduce posibilitatea Autorităţii Electorale Permanente de a realiza aceste verificări doar la sesizarea persoanelor interesate, făcută în cel mult 15 zile de la data constatării valabilităţii referendumului naţional şi însoţită de probele pe care se întemeiază”, conform sursei menţionate.

În acest context, preşedintele a punctat că „modificarea adusă alin. (4) al art. 431 din Legea nr. 3/2000 echivalează cu eliminarea unui standard de integritate în desfăşurarea corectă a unui referendum. În condiţiile în care verificarea sesizării de vot multiplu este condiţionată de faptul ca sesizarea persoanelor interesate să fie însoţită de probele pe care se întemeiază, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de către cetăţeni şi este golit de conţinut”

În sesizarea către CCR, Klaus Iohannis a făcut referire şi la numărul participanţilor la referndumul naţional.

„ Potrivit art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 86/2018, „în tot cuprinsul anexelor nr. 2-6, sintagma „Numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.” se înlocuieşte cu sintagma „Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7.Prin această modificare în procesul verbal privind rezultatele referendumului, numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA”, a celor la răspunsul „NU” şi a voturilor nule. Instituirea unei asemenea reglementări echivalează cu legiferarea posibilităţii ca numărul participanţilor să fie mai mare decât numărul celor care au exprimat un vot (pozitiv, negativ sau nul), ceea ce contravine chiar principiului statului de drept şi democratic, prevăzut de art. 1 alin. (3).”, conchide şeful statului.