Video REPORTAJ Casa Fântâneanu – istoria Slatinei de altădată, îngropată în nepăsare şi uitare - FOTO/VIDEO

Lăsată moştenire Primăriei Slatina, Casa Fântâneanu a ajuns de mai mulţi ani într-o avansată stare de degradare. După ce a deservit pentru câteva sute de ani ca sediu pentru prefectură de judeţ sau pentru Direcţia Agricolă, imobilul din strada Sevastopol zace acum lăsat în paragină.

1264 afișări

Copacii care au crescut pe lângă toate cele patru laturi ale Casei Fântâneanu o ascund de ochii trecătorului „neavizat”. Parcă ar fi crescut direct din ea, din temelie, natura revendicând locul pe care s-a edificat acest imobil cu rezonanţă în istoria Slatinei, dar care acum stă să cadă la propriu, după ce a căzut în uitare şi, mai apoi, în nepăsare.

Cu nepăsare trec şi oamenii pe lângă această clădire, fără să ştie sau să vrea să afle ce a fost aici. O doamnă duce cu greu două sacoşe prin arşiţa de iulie. Priveşte înainte şi speră să ajungă mai repede acasă. Sigur a trecut pe lângă Casa Fântâneanu de sute de ori, în alte dăţi fiind nevoită să îndure mirosuri greu suportabile, clădirea care a găzduit de-a lungul vremii instituţii importante pentru judeţ şi oraş fiind folosită drept toaletă publică, de slătineni, într-un timp când nimeni nu se mai interesa de soarta acestui loc. Din interior, încă mai vine un miros greu de suportat, când treci pe lângă. Un bărbat fuge prin faţa clădirii, dar nu atât de rapid încât să scape din obiectivul aparatului de fotografiat. Nici nu bagă de seamă zidurile care stau să cadă.

Acum, imobilul zace în uitare, în spatele perdelei de vegetaţie, bătut de soarele de iulie. Tencuiala şi vopseaua trădează anii grei de căldură, îngheţ „înduraţi” de imobil. Acestor factori li s-au alăturat şi oamenii, care au contribuit din plin la degradarea istoriei. Colţurile drepte, ghirlandele de flori transpuse într-un basorelief de jur împrejurul clădirii amintesc de măreţia Slatinei de altădată. Ramele ferestrelor mai au, pe ici pe colo, urme de geamuri, chiar dacă sunt bucăţi de cioburi. La cum arată, mai mulţi copii din Slatina au lansat zvonuri că imobilul ar fi chiar bântuit.

La parter, la geamuri şi uşi sunt bătute scânduri, să nu mai poată intra nimeni, după ce în urmă cu ceva ani, Casa Fântâneanu devenise un adevărat „culcuş” pentru oamenii străzii. La un moment dat, clădirea a fost la un pas să fie mistuită de un incendiu. Era într-o primăvară când unul dintre oamenii fără adăpost a încercat să se încălzească şi a aprins focul în una dintre camerele clădirii. Flăcările s-au extins cu repeziciune, dar focul n-a avut ce să ardă, în afară de câteva rame ale uşilor, bucăţile pardoselei fiind folosite demult drept sursă de încălzire.

Din balconul de fier forjat nu a mai rămas decât platforma, iar intrarea principală a fost „pângărită” de o inscripţie a unei galerii a unei echipe de fotbal care nici ea nu mai există, precum Casa Fântâneanu. Este prezentă ca imobil, ca ridicătură de cărămizi, nu însă ca şi însemnătate pentru oraş. Altădată, aici era centrul micului oraş Slatina, neidustrializat şi construit în jurul unui târg. Tot aici era „Palatul Bancei”, sediu al Băncii Naţionale, Grădina Publică care a primit numele Reginei Maria, Palatul Administrativ care găzduia Prefectura şi strada Lipscani, unde astăzi se regăseşte Centrul Istoric al Slatinei, un centru istoric care, din păcate, este la fel de „mort” precum Casa Fântâneanu.

Istoria clădirii este practic necunoscută chiar şi pentru slătineni: familia Fântâneanu a donat clădirea „comunei urbane” Slatina pe la începutul secolului XX, însă indiferenţa autorităţilor şi lipsa de reacţie a actualului proprietar, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, au adus-o în starea de paragină în care se află şi acum.

În imobil a funcţionat o vreme chiar şi prefectura judeţului Olt, pentru că până la construcţia unui „palat administrativ”, în anul 1887, autorităţile judeţene s-au plimbat cu chirie prin diferite case particulare, inclusiv Casa Fântâneanu.

Numele casei din strada Sevastopol se leagă de familia Fântâneanu, nişte slătineni filantropi care mereu au ştiut să dea şi comunităţii locale din avuţia lor.

„Familia Fântâneanu a fost o familie cu poziţii importante, Ioan şi Elena Fântâneanu, în acest oraş. Îl întâlnim pe Ioan şi la 1848 în treburile edilitare şi comunale, cum se spunea pe vremea aceea, ale Slatinei. Au avut un băiat şi trei fete. Ion Fântâneanu era băiatul, el ajungând chiar senator în Parlamentul României undeva pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. A fost o familie de mari filantropi, mai ales Elena Fântâneanu. Ea a murit în anul 1890 la Bucureşti, şi înainte de moarte a făcut un testament prin care a lăsat o sumă de bani comunei urbane Slatina, care să fie folosiţi pentru construirea unui azil de femei sărmane «Elena Fântâneanu»”, spune Aurelia Grosu, fost istoric în cadrul Muzeului Judeţean Olt.

Imobilul a fost lăsat Slatinei prin testament de Ion Fântâneanu, acesta neavând urmaşi.

„În decembrie 1915, Ion Fântâneanu îşi face testamentul şi, neavând copii, lasă casele Fântâneanu comunei urbane Slatina ca să se închirieze, aşa spune în testament, şi din veniturile scoase din chirie să se înzestreze două femei sărmane la măritiş în fiecare an. Testamentul spunea că primăria va intra în posesia casei după moartea soţiei sale”, a mai arătat Aurelia Grosu.

Odată cu instalarea regimului comunist în România, în 1948, Casa Fântâneanu a fost naţionalizată, servind drept sediu pentru mai multe instituţii judeţene. Direcţia Agricolă a avut sediul aici până în 1998, iar de atunci imobilul a fost practic abandonat.

Consilierii judeţeni au aprobat, în luna mai, proiectul „Restaurare, consolidare şi modernizare Casa Fântâneanu - Centrul Eparhial Social-Cultural” şi cheltuielile legate de acest proiect.

Reabilitarea imobilului de patrimoniu va fi finanţată în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1.

Proiectul, în valoare totală de 10.199.489,40 lei, este accesat de Consiliul Judeţean Olt şi Episcopia Slatinei şi Romanaţilor. Contribuţia proprie în proiect a Consiliului Judeţean Olt este în valoare de 214.602 lei, reprezentând o parte din cofinanţarea proiectului.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici