ANALIZĂ: Experţii bancari au estimări rezervate privind creşterea economiei. Care sunt pronosticurile pentru următoarea perioadă

Institutul Naţional de Statistică a anunţat marţi o creştere a Produsului Intern Brut al României de 4% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, de 4,1% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 1,4% în trimestrul II faţă trimestrul precedent.

Economistul-şef al BT, Andrei Rădulescu, previzionează decelerarea dinamicii anuale a PIB-ului ţării noastre de la 6,9% în 2017 la 4,3% în acest an, apoi la 3,5% în 2019 şi la 3% în 2020, ca urmare a normalizării consumului privat (principala componentă a PIB) şi a continuării ciclului investiţional, care va continua într-un ritm lent.

„Practic, ne aşteptăm la evoluţia economiei la un ritm apropiat de potenţial în 2018, urmată de dinamica sub potenţial în 2019-2020 (…), în absenţa accelerării reformelor structurale. Vom revizui acest scenariu central în toamnă, după încorporarea datelor privind dinamica PIB şi componentelor din T2 şi S1 2018 (care vor fi comunicate de INS în septembrie)”, detaliază Rădulescu.

INS va comunica estimările provizorii detaliate pe sectoare, resurse şi utilizări cu privire la dinamica PIB din trimestrul II şi semestrul I 2018 în data de 7 septembrie.

INS: PIB a crescut, în termeni reali, în trimestrul II cu 1,2% față de trimestrul anterior. Ce a determinat creșterea

ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase

Valentin Tătaru, economist la ING Bank România, susţine, într-o analiză publicată recent, că aceste datele INS indică o creştere mai puternică a economiei României decât era aşteptată de economişti, iar, faţă de acestea, „estimarea Guvernului de o creştere de 5,5% a PIB pentru acest an pare optimistă”, în timp ce prognoza ING, de aproximativ 3,5%, pare pesimistă.

„Documentul (n.r.- cel al INS) indică o creştere peste estimarea noastră, de 3,4%, şi peste consensul prezentat de Reuters, de 3,8% (n.r.- analiştii consultanţi de Reuters) şi este în concordanţă cu cele mai recente aşteptări ale băncii centrale privind ritmul trimestrial de creştere, «aşteptat să recâştige contracţia comparativ cu primul trimestru al acestui an». Această evoluţie va face ca PIB-ul potenţial să «reînceapă o tendinţă uşor ascendentă», dar, totuşi, mai mică decât prognoza anticipată (…) Vedem creşterea economiei din acest an mai aproape de 4%, iar riscurile sunt în general echilibrate”, mai scrie Tătaru.

La rândul lor, economiştii BCR prognozau, înainte de anunţarea rezultatelor de către INS, că economia României va creşte anul acesta cu 4,1% faţă de anul trecut, iar anul viitor cu 3,4%; după publicarea datelor de către INS n-au făcut nicio modificare.

De asemenea, nici economiştii UniCredit Bank nu şi-au adaptat estimarea din iulie, care prevedea o creştere de 3,9% a economiei României în acest an şi de 3,5% pentru anul viitor.

Consumul a fost şi rămâne factorul principal care trage în sus economia României, deşi ritmul acestuia întineşte, iar alte contribuţii importante le vor avea serviciile şi industria.

„Agricultura ar putea, de asemenea, să creeze nişte surprize”, susţine Tătaru, dar evoluţia acesteia poate să fie mai slabă decât se estima din cauza condiţiilor meteorologice neobişnuite (seceta din primăvară târzie care a afectat culturile de grâu, precum şi ploile abundente şi inundaţiile din primele două luni ale verii) şi recenta epidemie de pestă porcină africană.

„Odată cu creşterea surprinzătoare a economiei Germaniei, creşterea cererii externe ar trebui să rămână solidă şi să compenseze scăderea cererii interne”, mai apreciază economistul ING.

În plus, faptul că Banca Naţională a României se arată rezervată în a mai majora rata dobânzii de politică monetară - care în prezent este la 2,5% pe an - „ar putea menţine cheltuielile gospodăriilor pe linia de plutire, în timp ce (in)consecvenţa politicii va juca un rol tot mai important în sentimentul economic, pe măsură ce se apropie doi ani electorali”, mai susţine Tătaru.

Consumul privat din trimestrul al doilea a crescut cu un ritm apropiat, dat fiind că volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul, care a consemnat un avans de 6,6% an/an (ritm similar cu cel din T1), arată economistul BT.

„De asemenea, ciclul investiţional a continuat în T2, aspect confirmat de majorarea investiţiilor străine directe cu 10,4% an/an (ritm în decelerare însă de la 39,5% an/an în T1), conform statisticilor Băncii Naţionale a României”, precizează Andrei Rădulescu.

În schimb, deficitul comercial a crescut cu peste 40% în trimestrul al doilea al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Analiza din perspectiva cererii agregate evidenţiază climatul favorabil din sfera cererii interne, susţinut de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, de redinamizarea investiţiilor publice şi de politica de venituri a administraţiei publice. Astfel, consumul privat a evoluat la un ritm apropiat de potenţial (în decelerare faţă de dinamica din 2017), pe fondul disipării impactului noului Cod Fiscal şi al accelerării inflaţiei”, explică economistul BT.

De asemenea, investiţiile au continuat să crească, datorită exporturilor, climatului pozitiv privind consumul intern şi revenirii pe creştere a investiţiilor publice (cheltuielile de capital ale statului s-au majorat cu 72% an/an, la 7 miliarde de lei, în primele şase luni). În plus, investiţiile străine directe au crescut cu 29,4%, la 2,2 miliarde de euro, în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Pe de altă parte, deficitul balanţei comerciale cu bunuri şi servicii s-a intensificat cu 78,5% an/an la 2,2 miliarde euro în primul semestru al anului curent. Analiza din perspectiva ofertei agregate evidenţiază majorarea comerţului cu amănuntul cu 6,5% an/an, evoluţie susţinută de creşterea venitului real disponibil al populaţiei, nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi continuarea tendinţei ascendente pe piaţa imobiliară”, mai arată economistul BT.

De asemenea, producţia industrială a crescut cu 4% an/an, în perioada ianuarie-iunie, pe fondul majorării componentei prelucrătoare cu 5,1%, în aceeaşi perioadă. În schimb, sectorul de construcţii (intensiv în capital şi în forţă de muncă) a scăzut cu 0,1% în semestrul I, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza scăderii componentei clădiri rezidenţiale cu 27% an/an.