De la începuturile studiului somnului, una dintre cele mai fascinante teme a fost cea a viselor – stări alterate de conștiință în care creierul nostru generează experiențe interne complexe, fără un contact direct cu realitatea. Deși se presupune că visăm în majoritatea nopților, de cele mai multe ori nu ne amintim nimic din acele episoade onirice, notează 20minutos.
Studiul publicat recent a analizat factorii care influențează capacitatea oamenilor de a-și aminti visele. Cercetătorii au recrutat 217 voluntari sănătoși care și-au notat visele în fiecare dimineață, timp de 15 zile. În paralel, activitatea lor cerebrală în timpul somnului și funcția cognitivă au fost monitorizate cu ajutorul unor dispozitive portabile și teste psihometrice.
După cum se știe, somnul evoluează în patru faze distincte:
Ei bine, studiul a arătat că persoanele care aveau parte de perioade mai lungi de somn profund și implicit de somn REM își aminteau mai frecvent visele. În plus, vârsta conta: participanții mai tineri aveau tendința de a reține mai multe detalii decât cei mai în vârstă.
Un alt rezultat neașteptat al studiului a fost legat de anotimp: participanții își aminteau mai bine visele în timpul iernii decât primăvara. Autorii cred că acest lucru ar putea avea legătură cu ritmurile circadiene, influențate de factori precum durata zilei sau lumina naturală.
Interesant este și faptul că persoanele care își aminteau mai clar visele nocturne erau și cele care aveau mai des reverii în timpul zilei. Cu alte cuvinte, creierul acestor persoane pare să aibă o predispoziție generală de a genera experiențe mentale spontane, atât în somn, cât și în starea de veghe.
Un ultim aspect remarcabil: participanții care la începutul studiului nu își aminteau aproape niciun vis, au început treptat să-și amintească mai multe, doar prin simplul fapt că au fost încurajați să încerce. Aceasta arată că reamintirea viselor poate fi „antrenată” prin intenție și exercițiu regulat.
Reamintirea viselor pare să depindă de o combinație de factori:
calitatea și fazele somnului (în special REM),
predispoziția la visare și gândire spontană,
factori de mediu, precum anotimpul,
dar și efortul conștient de a ne aminti visele dimineața.
Totuși, autorii subliniază că a nu-ți aminti visele nu e un motiv de îngrijorare – este, de fapt, cel mai frecvent scenariu.