Din sala de mese de la parterul „Vilei lui Carl” din Copenhaga, oaspeții se pot bucura de priveliștea unei grădini fermecătoare împodobite cu statui clasice. Casa în stil art nouveau a fost construită în 1892 de Carl Jacobsen, fiul fondatorului Carlsberg. De atunci, berăria, care astăzi folosește vila pentru întâlniri, a devenit una dintre cele mai mari din lume. Jacob Aarup-Andersen, actualul CEO al Carlsberg, recunoaște că succesul companiei face parte dintr-un puzzle mai mare legat de firmele daneze. „Chiar aseară, la cină, cineva m-a întrebat cum poate o țară atât de mică să producă atât de multe companii mari”, spune el, potrivit The Economist.
Ceea ce este valabil pentru Danemarca este valabil și pentru Finlanda, Norvegia și Suedia. Cele patru cele mai mari țări nordice reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul mondial și 0,3% din populația lumii. Cu toate acestea, ele au dat naștere unei liste impresionante de giganți corporativi. Lego este cel mai mare producător de jucării din lume după venituri; IKEA este cel mai mare producător de mobilă (și, datorită chifteluțelor suedeze, a șasea cea mai mare rețea de restaurante).
Țările Nordice găzduiesc producători de top pentru tot, de la utilaje (Atlas Copco) și echipamente de telecomunicații (Nokia și Ericsson) până la centuri de siguranță (Autoliv) și lifturi (KONE). Regiunea a dat naștere și celei mai mari companii de streaming muzical din lume (Spotify) și celui mai mare serviciu „buy-now-pay-later” (Klarna). Novo Nordisk, pionier danez în medicamente pentru scăderea greutății, este cea mai valoroasă companie din Europa, chiar și după ce acțiunile sale au scăzut în decembrie, ca urmare a rezultatelor dezamăgitoare ale unui nou medicament în teste.
Companiile nordice au performat mai bine decât celelalte firme europene în ultimul deceniu. În toate cele patru țări, firmele listate non-financiare au generat randamente pentru acționari mai mari decât media europeană în ultimii zece ani. Astăzi, firmele nordice reprezintă aproximativ 13% din MSCI Europe, un indice al celor mai valoroase companii europene, comparativ cu 10% acum cinci ani. Aceasta este acum aproximativ aceeași pondere ca firmele germane.
Companiile nordice se compară bine și cu rivalii lor globali din același sector. Comparând cele mai valoroase 20 de firme listate din regiune cu principalii lor concurenți externi, rezultă că, în medie, firmele nordice au generat în 2023 marje operaționale cu șapte puncte procentuale mai mari decât media concurenților și un randament al capitalului investit cu cinci puncte procentuale mai mare. Datoria raportată la profitul operațional (înainte de amortizare) era mai mică pentru 14 dintre cele 20 de companii analizate comparativ cu rivalii lor. Creșterea anuală a vânzărilor era aproximativ egală cu cea a competitorilor.
Desigur, nu toate firmele nordice au avut succes. Northvolt, un producător de baterii, a intrat recent în faliment. Afacerea de telefoane mobile a Nokia a fost zdrobită de iPhone. Există și un element de noroc în succesul nordic. Regiunea este binecuvântată cu acces la resurse naturale vaste, inclusiv lemn, minereu de fier și – în special în Norvegia – petrol și gaze. Cu toate acestea, performanța superioară a companiilor nordice este remarcabilă. Ce o explică?
Primul factor este că oamenii de afaceri nordici, asemenea strămoșilor lor vikingi, sunt aventurieri internaționali. „Micul nostru teritoriu este o binecuvântare, pentru că face perspectiva internațională obligatorie”, spune Aarup-Andersen. Dintre cele zece cele mai valoroase companii nordice pentru care există date, media veniturilor generate acasă este de doar 2%, comparativ cu 12% pentru companiile din restul Europei și 46% pentru cele americane. Anders Boyer, director financiar al Pandora, cel mai mare producător de bijuterii din lume după volum, spune că firma sa a trecut de la un singur magazin în Copenhaga la o operațiune globală în șapte-opt ani. Astăzi, Danemarca reprezintă doar 1% din vânzările Pandora.
Al doilea factor este faptul că firmele nordice au fost întotdeauna adoptatoare entuziaste de tehnologie. La scurt timp după al Doilea Război Mondial, fondatorul Lego a schimbat materialul principal de producție al jucăriilor de la lemn la plastic, după ce s-a jucat cu o mașinărie de turnare a plasticului (care a costat cât un an de vânzări). Spiritul acesta persistă și astăzi. Datele Eurostat arată că 45% dintre firmele din Uniunea Europeană cu mai mult de zece angajați plătesc pentru servicii de cloud computing. Media în cele patru țări nordice, care conduc clasamentul, este de 73%.
Entuziasmul nordic pentru tehnologie se vede și în scena startup-urilor din regiune. Printre orașele europene, doar Londra, Paris și Berlin atrag mai multe fonduri de capital de risc decât Stockholm, care are mult mai puțini locuitori. Helsinki abundă în dezvoltatori de jocuri, inclusiv Rovio (creatorul „Angry Birds”) și Supercell (creatorul „Clash of Clans”). Antreprenorii nordici pot să-și asume riscuri mai ușor, știind că, în caz de eșec, au acces la beneficii generoase de șomaj și la sisteme de sănătate și educație bine puse la punct.
Al treilea factor este politica guvernamentală. Deși ratele înalte de impozitare personală finanțează sisteme de protecție socială generoase, rata impozitului pe profit este similară cu cea din America. Heritage Foundation, un think-tank conservator din Washington, realizează anual un index al libertății economice, evaluând deschiderea piețelor și cât de liber poate funcționa businessul. Danemarca, Norvegia și Suedia sunt în top zece. În Danemarca, în special, angajarea și concedierea angajaților este mai ușoară decât în alte țări europene. Guvernul danez a promovat digitalizarea, facilitând afacerile: după cum spune Vincent Clerc, CEO al gigantului danez de shipping Maersk, „Poți obține un număr de TVA într-o zi”. În Franța, acest lucru poate dura luni întregi.
Al patrulea factor sunt acționarii răbdători. Conform McKinsey, patru cincimi dintre marile firme nordice au deținători pe termen lung, comparativ cu trei cincimi în Europa și doar o cincime în America. Dinastiile de afaceri joacă un rol proeminent în regiune. Maersk și Lego sunt încă controlate de familiile fondatoare Moller și Kristiansen, deși conduse zilnic de persoane din exterior. În Suedia, familia Wallenberg, al cărei capital provine din banking, deține participații mari în Atlas Copco și Ericsson. Alte firme mari nordice, inclusiv Carlsberg și Novo Nordisk, sunt controlate de fundații nonprofit.
Astfel de aranjamente au împiedicat firmele străine să preia companiile nordice, oferindu-le timp să crească. De asemenea, au facilitat investițiile în succesul pe termen lung. McKinsey estimează că patru cincimi dintre companiile nordice listate cheltuiesc mai mult pentru cercetare și dezvoltare decât rivalul lor occidental. Lars Fruergaard Jorgensen, CEO al Novo Nordisk, afirmă că focusul său principal este cum va arăta compania peste 10-20 de ani.
Aceasta este binevenită, deoarece modelul de afaceri nordic ar putea fi pus la încercare în anii următori. Datorită dependenței de operațiuni externe, firmele nordice sunt expuse la turbulențe geopolitice. Unele au fost deja afectate: în 2023, afacerea Carlsberg din Rusia a fost preluată de guvern și plasată sub „management temporar”. În decembrie, berăria a fost vândută doi angajați locali la un preț redus. Maersk a avut nave și terminale lovite de rachete Houthi în Marea Roșie, forțând ocolirea Canalului Suez, cu timp și costuri suplimentare.
A face afaceri în străinătate va deveni și mai dificil în al doilea mandat al lui Donald Trump. În campania electorală, președintele ales a promis taxe vamale de 10% pentru importuri din toate țările. Amenințarea poate să nu se materializeze – Trump și-a concentrat furia pe Mexic, Canada și China – dar o politică mai sceptică față de comerț va influența cu siguranță deciziile viitoare din SUA. Acest lucru poate fi problematic, deoarece o treime din vânzările celor zece firme nordice cele mai valoroase sunt realizate în America.
Ultima caracteristică necesară companiilor nordice este adaptabilitatea. Niels Christiansen, CEO Lego, invocă teoria lui Charles Darwin pentru a explica succesul regiunii