Doar 1% dintre tinerii din Generația Z din România văd munca de la distanță ca un motivator real

Generația Z nu se distanțează de ideea biroului, ci propune o redefinire profundă a acestuia. Pentru tinerii profesioniști din România, locul de muncă nu mai este doar un spațiu funcțional, ci unul care trebuie să ofere oportunități reale de învățare, conexiuni autentice și un sentiment de apartenență, arată consultanții Colliers.

Născuți între 1997 și 2012, tinerii din Generația Z intră pe piața muncii cu priorități ușor diferite față de generațiile anterioare. Pentru ei, munca nu înseamnă doar un salariu, ci un scop care contează. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 67% dintre acești tineri pun pe primul loc echilibrul între viața personală și cea profesională, iar 66% își doresc un venit corect. În schimb, doar 1% spun că munca exclusiv de la distanță îi motivează cu adevărat. Pentru această generație, biroul trebuie să ofere ceea ce lucrul de acasă nu poate: un sentiment de apartenență, oportunități de dezvoltare personală și conexiuni umane autentice.

De altfel, un sondaj recent realizat de Gallup arăta că și în alte țări, Generația Z gândește oarecum similar. Astfel, doar 23% dintre tineri și-ar dori un loc de munca integral de la distanță, cel mai mic procent dintre toate calupurile de vârstă. Explicația autorilor studiului ar veni din două aspecte: tinerii din Generația Z ar fi cei mai afectați de percepția singurătății atunci când lucrează mult de la distanță și, în al doilea rând, faptul că nu își vad colegii față în față la fel de frecvent când lucrează de la birou. De altfel, flexibilitatea e un aspect cheie al tinerilor care doresc munca hibridă: aceștia vor sa lucreze de la birou, dar să își aleagă zilele pentru a maximiza timpul petrecut la birou.

Țările cu cele mai multe locuri de muncă vacante din Europa. România se află pe ultimul loc

Generația Z aplică pentru locuri de muncă în format fizic pentru că se simte singură

Flexibilitatea, o condiție de bază pentru Generația Z

Pentru tinerii din Generația Z, recunoscuți pentru fluența lor digitală și pentru valorile puternice, flexibilitatea nu mai este un avantaj, ci o condiție de bază. Ceea ce face cu adevărat diferența este un angajator care creează un mediu în care oamenii se simt valorizați, susținuți și parte dintr-o direcție cu sens. Ei caută recunoaștere bazată pe merit, feedback constructiv și oportunități reale de dezvoltare. Leadership-ul și cultura organizațională au devenit mai importante decât designul în sine, deoarece un spațiu atrăgător nu mai este suficient dacă este însoțit de un management slab.

„Generația Z este un aliat important al biroului modern. Nu fuge de muncă, dar își dorește ca aceasta să aibă sens și să aducă valoare. Nu provoacă regulile doar de dragul schimbării, ci pentru că vrea să le îmbunătățească. Tocmai prin aceste așteptări, companiile au șansa să construiască echipe mai sănătoase, mai unite și mai orientate spre viitor, pe bază de încredere, sinceritate și valori solide”, explică George Didoiu, Director | Tenant Services, Office 360 la Colliers România.

Ce aspecte contează pentru Generația Z atunci când vine vorba de câmpul muncii

Tinerii profesioniști din această generație apreciază beneficiile și birourile spectaculoase, dar caută și un sens mai profund și un sentiment autentic de apartenență. Ce contează cu adevărat pentru ei sunt relațiile sincere cu liderii, un mediu incluziv, recunoașterea muncii bine făcute și o direcție clară în carieră. Într-un context profesional unde ierarhiile tradiționale încă domină, aceste așteptări pot părea dificile, dar ele arată, de fapt, nevoia firească de a face loc mai multor valori umane în mediul de lucru.

Potrivit datelor INS și Eurostat, gradul de ocupare pentru Generația Z variază în funcție de vârstă. Pentru grupa 20-24 de ani, rata de activitate economică este de aproximativ 40%, însă mulți sunt inactivi din motive de studii. Pentru categoria 25-29 de ani, care se confundă în mare parte tot cu Generația Z, rata de activitate este de 77%, ușor inferioară altor categorii de vârstă, dar sensibil sub media UE de 84% și a doua cea mai mică valoare din Uniunea Europeană. Aceasta situație sugerează nevoia urgentă a unor politici publice care să atragă un număr crescut de tineri în sistemul educațional și, apoi, în câmpul muncii.