„Dacă ar fi fost după mine, ar fi trebuit să-mi dau demisia înainte de 8 iulie, când am realizat că dintr-un ministru al reformelor, mă voi transforma într-un ministru al austerității, era un moment excelent să plec, dar aș fi dat un semnal prost, pentru mine a fost o formă de patriotism să fiu un ministru responsabil pentru țară”, a declarat miercuri, la RFI, ministrul Daniel David.
Ministrul Educației precizează că a ales să fie responsabil pentru țară, nu pentru imaginea sa personală: „Problema este că uneori, un ministru trebuie să hotărască la ce se uită, se uită la interesul personal sau se uită la țară. Dacă ministrul Educației pleca înainte de evaluarea ECOFIN din 8 iulie, înainte de evaluarea S&P din iulie, înainte de evaluarea Fitch din august, înainte de evaluarea pe care o așteptăm de la agenția Moody’s, semnul era foarte prost și, Doamne ferește, puteam contribui la o încadrare a țării în categoria junk, ceea ce ne punea la risc salarii, burse, pensii, ajutoare sociale. Deci asta a fost opțiunea mea, de a fi un ministru responsabil, în primul rând pentru țară, nu pentru mine și pentru imaginea mea. Dacă vreți, pentru unii poate părea o chestie exagerată, pentru mine a fost o formă de patriotism”.
„Și acum, pentru mine, cel mai simplu ar fi să-mi dau demisia. Întrebarea e: este înțelept să ceri demisia unui ministru, sigur, asta din perspectiva sindicatelor, este înțelept să ceri demisia unui ministru care a filtrat măsurile fiscal-bugetare, prin repere educaționale, salvând salarii și burse până la sfârșitul anului?”.
El speră că unele măsuri vor fi flexibilizate: „Voi face ceea ce am spus și înainte să am acest mare protest sau mare miting în București, eu sunt atent la cum putem flexibiliza, cum putem ameliora condițiile fiscal-bugetare, astfel încât să ies din logica de austeritate și să pot implementa lucrurile pentru care am acceptat să fiu ministru în al doilea mandat și anume reformele de care acest sistem are nevoie”.
Daniel David a invitat la discuții sindicatele din Educație: „Am să fac niște propuneri premierului, să vedem cum gândim bugetul de anul viitor, vedem cum se stabilizează țara, să vedem ce putem ameliora din aceste măsuri, mai ales că toate au fost prezentate sau cele mai importante au fost prezentate ca fiind temporare și asta a fost o altă contribuție a ministrului Educației (…). Am făcut o invitație sindicatelor, știind că și ele doresc să lucreze la astfel de propuneri, să discutăm, să ne coordonăm, poate să lucrăm împreună (…). Este foarte important în această perioadă ce facem cu nemulțumirile pe care le avem și știu că avem aceste nemulțumiri în sistem, le consider justificate, inclusiv eu sunt nemulțumit de faptul că a trebuit să mă transform dintr-un ministru al reformei, într-un ministru al crizei, al austerității, doar că eu vreau să construiesc pe aceste nemulțumiri reformele de care noi avem nevoie în sistem”.
„După ce am preluat mandatul, am avut foarte multe întâlniri cu elevii, cu studenții, cu sindicatele (…). Știți care a fost problema majoră? Nu am găsit parteneri care să accepte premisa cu care eu mă confruntam, iar premisa era aceasta: nu avem resurse financiare, mai avem nevoie de două miliarde pentru a ne acoperi salarii și burse numai anul ăsta, hai să căutăm ce măsuri putem lua în aceste condiții de criză. De fiecare dată când mă întâlneam cu elevi, studenți, sindicate, diverse grupuri de specialiști, refuzau premisa și spuneau: educația trebuie să fie prioritate națională, educația trebuie să ajungă spre 6%, adică lucruri pe care și eu le iubesc și eu le cred și eu mă bat pentru ele, dar dacă nu le-ai obținut în situație de normalitate, când aveai asigurate salariile și bursele și îți doreai să te dezvolți, acum, când noi suntem în situație de criză, să-mi dai soluții care sună bine, care stârnesc oamenii, că și creezi așa, ca și cum ministrul nu vrea să aibă un buget mai mare, ministrul ține să ducă două ore în plus în normă, ministrul nu vrea o plată cu ora care să fie la niveluri prin care să fim stimulați, mi s-a părut incorect (…). Nu am avut parteneri, îmi refuzau contextul și premisa”.
Daniel David speră că discuția cu sindicatele profesorilor va da roade: „Sigur, eu am făcut invitația, o să vedem săptămâna viitoare cum ne întâlnim și ce planuri comune avem. Și sindicatele sunt foarte focalizate, exact ca mine și au fost focalizate nu pe reformă, au fost focalizate pe măsurile de criză fiscal-bugetară”.