Europenii afirmă că Iranul nu a luat încă măsurile necesare pentru a opri „revenirea” sancțiunilor

Comentariile Ministerului de Externe german și ale Uniunii Europene au venit după o convorbire telefonică pe care Iranul a avut-o miercuri cu reprezentanții Franței, Germaniei și Regatului Unit, precum și cu șeful diplomației europene, Kaja Kallas.

„Fereastra pentru găsirea unei soluții diplomatice la problema nucleară a Iranului se închide foarte repede”, a avertizat Kallas într-o declarație. „Iranul trebuie să facă pași credibili pentru a răspunde cererilor Franței, Regatului Unit și Germaniei, iar acest lucru înseamnă să demonstreze cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și să permită inspecții fără întârziere la toate instalațiile nucleare”.

Ministerul german de Externe a scris separat pe platforma socială X că „Iranul nu a luat încă măsurile rezonabile și precise necesare” pentru a opri reimpunerea sancțiunilor ONU.

Într-o declarație emisă câteva ore mai târziu, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a afirmat din nou că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are nicio justificare legală sau logică”. El a subliniat, de asemenea, faptul că Iranul și AIEA au ajuns anterior la un acord, mediat de Egipt, pentru a acorda agenției de supraveghere a ONU acces la toate instalațiile nucleare iraniene și pentru ca Teheranul să raporteze locul unde se află toate materialele sale nucleare.

Iran susține că cererile americane privind rachetele blochează drumul către negocierile nucleare

Iranul anunță arestarea a opt persoane acuzate de legături cu Mossad

Cu toate acestea, rămâne neclar când Iranul va face acest raport. Iar Araghchi, în declarația sa, nu a oferit alte soluții pentru a răspunde preocupărilor europenilor.

„Acum depinde de celelalte părți să profite de această ocazie pentru a menține deschisă calea diplomatică și a evita o criză care poate fi prevenită, dând dovadă de seriozitate și încredere în diplomație”, a afirmat el.

Un război de 12 zile declanșat de Israel împotriva Iranului în luna iunie a dus la bombardarea de către israelieni și americani a instalațiilor nucleare iraniene, punând sub semnul întrebării statutul stocului de uraniu îmbogățit aproape la niveluri militare al Teheranului.

Procesul de reintroducere a sancțiunilor împotriva Iranului, denumit „snapback” de diplomații care l-au negociat în cadrul acordului nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, a fost conceput pentru a fi imun la veto în cadrul ONU. Acesta va intra în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, cu excepția cazului în care Consiliul de Securitate al ONU va decide să îl oprească.

Acesta va îngheța din nou activele iraniene din străinătate, va opri tranzacțiile cu arme cu Teheranul și va penaliza orice dezvoltare a programului de rachete balistice al Iranului, printre alte măsuri, strângând și mai mult economia țării, deja în dificultate.

Utilizarea mecanismului „snapback” va intensifica probabil tensiunile dintre Iran și Occident într-o regiune încă în flăcări din cauza războiului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, în special după ce Israelul a început ofensiva terestră împotriva orașului Gaza.