Longevitatea poate fi moştenită, datorită unei proteine. Ce arată cel mai nou studiu

Experimentul a început cu viermi de laborator modificaţi să trăiască cu 60% mai mult. Dar descendenţii lor trăiau la fel de mult, deşi nu aveau modificarea genetică a părinţilor.

Răspunsul stă într-o proteină care transportă informaţii între celulele normale şi cele reproductive. Această proteină nu schimbă ADN-ul, ci îi ataşează „etichete moleculare” care controlează când genele se activează sau se opresc.

Mecanismul funcţionează prin histonele – proteinele în jurul cărora se înfăşoară ADN-ul.

Când lizozomii (centrele de reciclare ale celulelor) funcţionează mai bine, modificările care favorizează longevitatea sunt transferate prin aceste histonele de la părinţi la copii.

Studiul, publicat în Science, arată că informaţiile despre longevitate pot fi transmise între generaţii fără să altereze codul genetic. Este primul mecanism de acest tip descoperit şi ar putea explica de ce longevitatea „merge în familie” chiar şi când genele nu diferă semnificativ.

Serratia marcescens, bacteria care a ucis cei șase copii din Iași este rezistență la antibiotice și prezintă riscuri majore în secțiile ATI

Cel mai mare studiu din lume îl contrazice pe Trump: Paracetamolul NU provoacă autism