Guvernul Bolojan alocă mai mulți bani partidelor politice decât educației la prima rectificare bugetară

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să aloce 169 milioane de lei pentru partidele politice, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), și doar 140,5 milioane Ministerului Educației și Cercetării (MEC), potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetară, publicat luni în transparență decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Suma destinată Educației nu reprezintă fonduri pentru investiții noi, ci este alocată în principal pentru acoperirea unor restanțe din proiectele finanțate prin PNRR, aflate deja în derulare.

Priorități controversate

Cu alte cuvinte, Guvernul a ales să dea bani în plus partidelor politice, „pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”, după ce alegerile s-au încheiat, în timp ce educația și cercetarea trebuie să se descurce cu bugete mici, tocmai într-o perioadă în care se aplică măsuri dure de economisire prin așa-numita „Lege Bolojan”.

Cei 169 milioane lei se adaugă bugetului deja aprobat al AEP, ceea ce ridică totalul fondurilor pentru decontarea campaniei partidelor politice la 685 milioane lei în 2025, potrivit calculelor bazate pe Legea bugetului și proiectul de rectificare.

Subvențiile partidelor politice. Cum au cheltuit partidele banii de la stat în acest an. PSD și AUR, în fruntea clasamentului

Ministerul Finanțelor a publicat rectificarea bugetară. Care sunt ministerele care vor primi mai mulți sau mai puțini bani

Domeniul Cercetării este printre marii perdanți ai acestei rectificări bugetare. „În timp ce educația își vede limitată capacitatea de investiții și dezvoltare, cercetarea fiind afectată cu o scădere de 1,3% din buget pe credite bugetare și de peste 6% pe credite de angajament, fondurile pentru finanțarea partidelor cresc, fiind mai mari decât suplimentările nete alocate ministerului responsabil cu școala și cercetarea”, arată analiza edupedu.ro.

România are deja cel mai mic buget pentru cercetare din Uniunea Europeană, iar numeroase proiecte riscă să fie blocate din lipsă de finanțare.

Ce ar fi putut face statul cu 854 de milioane de lei? Ar fi fost suficienți bani pentru a construi mai mult de 70 de școli moderne, a plăti 216.000 de salarii minime (inclusiv taxele), sau a dota cu tablete peste o jumătate de milion de elevi.

Fără bani pentru proiecte noi

Poate cel mai grav efect al acestei rectificări bugetare este reducerea drastică a creditelor de angajament, adică a plafonului maxim până la care Ministerul Educației poate semna contracte pentru proiecte viitoare. La nivelul întregului minister, acestea scad cu 1,99 miliarde lei, dintre care 380 milioane lei sunt tăiați de la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, iar 360 milioane lei de la categoria „alte cheltuieli”.

Educația pierde pe două fronturi: investiții și personal

Măsura afectează direct capacitatea de investiție a ministerului: chiar dacă plățile erau planificate pentru anii următori, proiectele nu mai pot fi lansate. Practic, Ministerul Educației este forțat să se ocupe strict de gestionarea prezentului, fără posibilitatea de a planifica sau construi viitorul.

Pe lângă acest blocaj investițional, Educația este și singurul domeniu care suferă tăieri la capitolul cheltuieli de personal. Potrivit edu.ro, „Ministerul Educației a fost singurul minister care a luat măsuri de limitare a cheltuielilor de personal pentru angajații pe care îi are în subordonare, angajații din școli și inspectorate școlare, până în prezent”.