Germania transferă o parte din fondurile speciale destinate infrastructurii pentru a acoperi cheltuieli curente, în loc să investească în modernizarea economiei, mutare care, potrivit Reuters, ridică mari semne de întrebare privind angajamentele guvernului în privința dezvoltării pe termen lung.
Reforma fiscală a cancelarului Friedrich Merz, inclusiv modificarea „frânei datoriei” și crearea unui fond special extra-bugetar, avea scopul de a stimula investițiile în infrastructură și apărare.
Însă proiectul de buget pe 2025 arată că o parte din fonduri sunt redirecționate pentru a finanța angajamente asumate în cadrul actualei coaliții de guvernare, formată din partide de centru-dreapta și centru-stânga. Printre acestea se numără extinderea pensiilor pentru femeile care au renunțat temporar la carieră pentru a crește copii și reducerea TVA în sectorul gastronomic (HoReCa).
Pentru a face loc acestor cheltuieli în bugetul de bază, guvernul a mutat investiții deja planificate în fondul de infrastructură, realocând 18,3 miliarde de euro din bugetul principal către alte cheltuieli decât cele investițiile.
În acest fel, chiar dacă a creat un fond separat pentru infrastructură, nivelul total al investițiilor rămâne aproape la fel ca în planurile bugetare anterioare, punând sub semnul întrebării eficiența noii strategii, susține opoziția parlamentară de stânga: „Anul acesta, se va investi abia mai mult decât planificase fostul ministru de finanțe Christian Lindner fără un fond special”, a spus purtătorul de cuvânt fiscal al Partidului Die Linke, Christian Goerke.
Potrivit regulilor bugetare din Germania, cel puțin 10% din bugetul de bază trebuie alocat investițiilor pe termen lung, iar proiectele finanțate prin fondul special de infrastructură ar trebui să vină în plus față de aceste sume, nu să le înlocuiască.
Deși oficialii susțin că obiectivul legal de 10% investiții este în continuare respectat, analiștii germani subliniază că această reconfigurare subminează tocmai scopul pentru care a fost creat fondul special – acela de a stimula suplimentar investițiile, nu de a înlocui cele existente.
„Guvernul folosește contabilitatea creativă pentru a-și îndeplini angajamentele politice, dar fără să investească într-adevăr mai mult și pierde mult din credibilitate prin această abordare”, avertizează Tobias Hentze, expert bugetar la Institutul Economic German.
Când încrederea în stabilitatea bugetară și în deciziile fiscale ale guvernului scade, firmele ezită să investească sau să angajeze, iar oamenii devin mai prudenți, reduc cheltuielile importante și amână planuri majore, precum achiziția unei locuințe sau a unei mașini. Modul în care guvernul gestionează fondurile poate afecta încrederea în politicile fiscale, iar companiile și gospodăriile și-ar putea amâna investițiile și consumul, spun experții economici.