Date de coșmar. Măririle de TVA și taxele au fost transferate de magazine direct la consumatori. Efectul: inflație și o scădere a consumului

Politicile de austeritate încep să se simtă din e în ce mai pronunțat în buzunarele românilor. Deşi scopul oficial al majorărilor de taxe este echilibrarea bugetului de stat, efectul imediat a fost o transferare masivă a costurilor către populaţie. În timp ce companiile încearcă să-şi protejeze marjele de profit, românii se confruntă cu preţuri tot mai mari şi cu o inflaţie care pare departe de a fi ţinută sub control.

În lipsa unor măsuri compensatorii sau a unei creşteri reale a veniturilor, 2025 se anunţă un an dificil pentru consum şi pentru economia internă, cu o povară fiscală tot mai greu de dus pentru cetăţeanul de rând.

TVA-ul mărit nu a fost acoperit de producători și retailerii ci a fost transferat direct în prețuri

Potrivit Băncii Naţionale a României (BNR), majorarea TVA de la 9% la 11% pentru alimente şi de la 19% la 21% pentru bunuri nealimentare s-a reflectat „într-o foarte mare măsură“ în preţurile de consum. În raportul recent al instituţiei, guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenţia că inflaţia a urcat din nou, atingând în august aproape 10%, mult peste estimările anterioare.

„Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt“, se arată în comunicatul BNR.

Măsurile guvernului Bolojan au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea taxelor nu a adus efecte pozitive

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%

Datele arată clar amploarea fenomenului: în iunie 2025, inflaţia era de 5,66%, în iulie urcase la 7,84%, iar în august a atins pragul de 10%. Totul, pe fondul noilor măsuri fiscal-bugetare şi al expirării schemei de plafonare a preţurilor la energie.

Pe lângă efectul direct al creşterii TVA, BNR menţionează şi influenţe suplimentare moderate venite din scumpirea mărfurilor agroalimentare, din creşterea costurilor salariale şi din efectele indirecte ale preţurilor mai mari la energie şi combustibili.

Un alt efect de care mulți economiști se tem este scăderea consumului care în esență duce și la o scădere a veniturilor colectate din TVA.

România, printre ţările cu cele mai mari corecţii ale consumului privat

Banca Mondială avertizează că România se numără printre economiile europene care vor înregistra cele mai ample corecţii ale consumului privat în 2025. Într-un context de inflaţie ridicată, taxe majorate şi incertitudine economică, românii reduc cheltuielile, amână achiziţiile şi îşi ajustează drastic bugetele lunare.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, care este barometrul pentru consumul privat, a crescut cu 2,1% în august 2025 față de august 2024. Este o creștere, dar departe de avansul de două cifre din alți ani. Pe de altă parte, consumul creștea cu 3,5% în iulie. Cu alte cuvinte, achiziția de bunuri și servicii s-a prăbușit în august, față de iulie.

Pentru populaţia deja afectată de scumpirile din ultimii ani, de liberalizarea preţurilor la energie şi de piaţa muncii tot mai tensionată, noul val de taxe reprezintă o presiune suplimentară

„Consumatorul român plăteşte nota de plată a deciziilor fiscale“, spun economiştii, care avertizează că menţinerea acestui trend va frâna creşterea economică şi va adânci decalajele sociale.