Rezultatul este un dezastru pentru finanțele publice și pentru economie. Practic, guvernul ar fi trebuit să încaseze 10% în plus numai din inflație. O creștere a prețurilor de 10%, adică a inflației, trebuie să se traducă într-o majorare direct proporțională a încasărilor bugetului din TVA.
Cifra de 7,7% înseamnă că Agenția Națională de Administrare Fiscală a colectat, în termeni practici, mai puțin decât anul trecut. Explicația principală? A scăzut consumul populației, care este principalul motor economic.
Datele de la Institutul Național de Statistică arată că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, care este barometrul pentru consumul privat, a crescut cu 2,1% în august 2025 față de august 2024. Este o creștere, dar departe de avansul de două cifre din alți ani. Pe de altă parte, consumul creștea cu 3,5% în iulie. Cu alte cuvinte, achiziția de bunuri și servicii s-a prăbușit în august, față de iulie.
Potrivit surselor Gândul, toate veniturile statului au crescut cu numai 12% în primele nouă luni din an, față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce avansul pe TVA, cea mai importantă taxă, nu a ajutat bugetul de stat.
Creșterea de 20% a impozitului pe venit, ca urmare a creșterilor de taxe, nu a avut practic niciun efect, pentru că dacă cetățeanul sau firma au virat la bugetul de stat mai mult impozit pe venit, au cheltuit mai puțin în magazine și au virat mai puțin TVA.
Execuția bugetară pe primele 9 luni din an va fi publicată la finalul lunii in curs.
Cifrele mai arată că nici veniturile nefiscale are statului nu au mers grozav. Este vorba de acele venituri din amenzi, profiturile companiilor de stat sau dobânzile Băncii Naționale a României. Creșterea la această categorie de venituri a fost de numai 6,7%.
Cifrele consultate de Gândul arată limpede: creșterile de taxe ale guvernului Ilie Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv asupra veniturilor bugetului de stat. Dimpotrivă, deficitul bugetar a ajuns la 103 mld. lei la nouă luni din an, o creștere de 4 miliarde față de aceeași perioadă din 2024.