Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătăţii şi al Tineretului şi Sporturilor, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justișție, într-un dosar în care a fost acuzat că a primit aproape 800.000 de euro mită de la oameni de afaceri, în legătură cu numirea unor manageri de spital şi derularea unor contracte din bani publici.
Decizia a fost luată de un complet de cinci judecători în materie penală, care a constatat că fapta nu există.
Achitarea a fost pronutata in temeiul art. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.
Deciziile de achitare au fost pronuntate de judecatorii Mihail Udroiu, Adriana Ispas, Lia Savonea si Gheorghe-Valentin Chitidean.
Judecatoarea Francisca Vasile a facut opinie separata pentru pastrarea sentintei de la fond: achitare pentru luare de mita si complicitate la luare de mita, prescriptie pentru trafic de influenta si complicitate la trafic de influenta.
Înalta Curte a explicat că procurorul DNA Marian Drăgulescu și-a bazat rechizitoriul doar pe denunțul afaceristului Dorin Cocoș și pe supozițiile celorlalte trei denunțătoare.
Instanţa a reţinut că întregul caz s-a bazat pe declaraţiile unui martor, considerate necredibile şi nevizibile. Martorul s-a plasat în situaţii improbabile, susţinând că a auzit conversaţii ale inculpatului în spaţii publice – pe stradă, la telefon, sau la masa alăturată într-un restaurant.
Curtea a constatat că informaţiile furnizate de martor au caracter general, se bazează pe percepţii întâmplătoare şi neconfirmate, iar întregul caz nu are suport factual şi nici alte probe care să coroboreze acuzaţiile.
Cazul își are originea în anul 2012, când, potrivit declarațiilor lui Dorin Cocoș (fostul soț al Elenei Udrea), acesta ar fi apelat la Nicolae Bănicioiu — la acea vreme coordonator al Departamentului de Sănătate al PSD și ministru al Tineretului și Sportului — pentru a se asigura că directorii de spitale apropiați lui nu vor fi schimbați din funcții odată cu instalarea la guvernare a USL.
Cocoș ar fi pus la punct cu Bănicioiu o schemă de recompensare indirectă: o persoană apropiată ministrului, Cătălina Alexandra Furtună, urma să intre formal în acționariatul firmelor sale, cu un aport simbolic de 100 de lei, dar să încaseze dividende consistente — aproape 1,3 milioane de lei — în schimbul influenței promise de Bănicioiu asupra ministrului Sănătății de la acea vreme, Eugen Nicolăescu.
Cătălina Furtună era o prietenă apropiată a soției lui Bănicioiu, Mihaela, și ar fi lucrat anterior cu aceasta în cadrul unei firme deținute de omul de afaceri Cristian Burci.
În primă instanță, Înalta Curte a constatat că infracțiunea de trafic de influență s-a prescris, însă a analizat separat acuzația de luare de mită, pentru perioada în care Bănicioiu a devenit ministru al Sănătății. Procurorii DNA au susținut că fostul ministru a continuat să primească bani prin intermediul aceleiași persoane interpuse, de această dată pentru a proteja afacerile lui Dorin Cocoș și pentru a menține în funcții directorii de spitale apropiați acestuia.
Doi dintre cei trei judecători au considerat însă că nu există probe directe privind primirea mitei, dispunând achitarea lui Bănicioiu. A existat o opinie separată — semnată de judecătoarea Cristina Rotaru-Radu — care a susținut că sunt suficiente elemente pentru o condamnare cu executare, inclusiv dovezi privind continuarea înțelegerii și după ce Bănicioiu a preluat Ministerul Sănătății.
Rotaru-Radu a arătat, în motivarea sa, că „nu rezultă din probatoriu că inculpatul ar fi făcut vreun gest de renunțare la înțelegerea anterioară” și că documente interne, precum un bilet olograf semnat de intermediară, confirmă menținerea „deal-ului” dintre părți.
În privința acuzației de trafic de influență, completul a constatat împlinirea termenului de prescripție, deși unii magistrați au invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit căreia anumite fapte de corupție nu ar fi trebuit considerate prescrise.
Judecătorii Andrei Claudiu Rus și Luminița Criștiu-Ninu au apreciat însă că decizia CJUE din 2023 se referă strict la fraude cu fonduri europene, nu la corupție, iar colega lor, Cristina Rotaru-Radu, a invocat principiul „previzibilității legii penale” din jurisprudența CEDO, considerând că ignorarea practicii interne ar încălca dreptul la un proces echitabil.
Decizia este definitivă și pune capăt unuia dintre cele mai mediatizate dosare de corupție care au vizat un fost ministru al Sănătății din perioada guvernării Ponta.