Un an de la turul care a zguduit scena politică. Pe 24 noiembrie Călin Georgescu câștiga surprizător primul tur al alegerilor prezidențiale

24 noiembrie 2024: turul care a zguduit scena politică

Primul tur al prezidențialelor din 2024 a avut o prezență la urne de peste 52%, mai mare decât la scrutinul din 2019, și a produs o surpriză majoră: independentul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a clasat foarte aproape de locul doi, dar în afara turului al doilea, iar Nicolae Ciucă (PNL) a obținut unul dintre cele mai slabe scoruri liberale dintr-o cursă prezidențială.

Rezultatul a fost interpretat drept un eșec sever pentru partidele mari și un semnal al frustrării acumulate în societate. Tot atunci, analiștii au remarcat ruptura dintre votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai mari decât candidații tradiționali.

De la suspiciuni la anulare: decizia Curții Constituționale

La câteva zile după turul întâi, au apărut acuzații de influență externă și manipulare masivă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, derulată pe platforme precum TikTok și Telegram, în favoarea lui Călin Georgescu.

Extrădarea lui Potra. Nicușor Dan: „E bine că lucrul ăsta s-a întâmplat repede, înseamnă că instituțiile funcționează”

Călin Georgescu, atac dur la adresa lui Nicușor Dan: Când ești sluga slugilor este cea mai jalnică sclavie

Potrivit relatărilor de presă și unor documente prezentate ulterior, rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu și similare unor operațiuni informaționale folosite anterior de Rusia în Ucraina.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre istorică, anularea primului tur al prezidențialelor, reținând că unul dintre candidați a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, într-un mod care a distorsionat rezultatul votului. Agențiile internaționale de presă au vorbit despre un caz fără precedent în Uniunea Europeană.

Decizia a fost contestată dur atât de Călin Georgescu, cât și de Elena Lasconi, care au vorbit despre „lovitură de stat judiciară” și despre un precedent periculos. În spațiul public românesc, dezbaterea continuă și astăzi: unii consideră anularea un act de apărare a integrității procesului democratic, alții o intervenție excesivă a instanței constituționale în arena politică.

Un nou început: alegerile din 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan

După anularea scrutinului, legislația electorală a fost pusă sub lupă, iar procesul a trebuit reluat de la zero: noi candidaturi, noi campanii, noi liste de susținători. Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).

În primul tur al noului scrutin, George Simion și Nicușor Dan au intrat în finală, după o campanie tensionată, marcată de teme precum corupția, relația cu UE și războiul din Ucraina.

Turul al doilea, din 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care a depășit candidatul naționalist George Simion și a devenit, pe 26 mai, al cincilea președinte al României post-1989. Presa internațională a prezentat rezultatul ca pe o „victorie a taberei pro-europene” după un an marcat de ingerință externă și incertitudine politică.

Un an mai târziu: încredere, reforme și „dosarul anulării”

La un an de la primul tur din noiembrie 2024, efectele politice și instituționale sunt încă vizibile. Încrederea în instituții a fost puternic zguduită, iar noua coaliție ce s-a format după alegerile din mai încă decontează efectele perioadei tulbure de după 24 noiembrie.

Raportările serviciilor de informații și ale MAI despre campaniile digitale orchestrate din exterior au relansat discuția despre reglementarea platformelor sociale, transparența reclamelor politice online și responsabilitatea influencerilor în campanie.

Președintele Nicușor Dan a prezentat, în toamna lui 2025, liderilor europeni „dosarul anulării alegerilor”, insistând că Parchetul a demonstrat influența rusă în scrutinul din 2024 și promițând că un asemenea scenariu „nu se va mai repeta”.