Cu 402 voturi pentru, 250 împotrivă și 8 abțineri, plenul Parlamentului European și a aliniat poziția la cea a Consiliului Uniunii Europene și a pus bazele amânării implementării acestei reglementări controversate, care anul trecut fusese deja amânată cu douăsprezece luni în urma presiunilor puternice din partea unor state și sectoare afectate, scrie EFE.
Este a doua oară în această lună când partidele de extremă dreapta și Partidul Popular European își unesc forțele într un vot privind o normă de mediu, după ce au redus și cerințele pentru companiile vizate de regulile privind diligența necesară, sustenabilitatea și responsabilitatea corporativă.
„PPE demonstrează că obiectivul său este, de fapt, demantelarea textului referitor la defrișare prin faptul că se aliază din nou cu extrema dreaptă pe anumite amendamente și refuză să apere propunerea Comisiei”, a declarat eurodeputata ecologistă Marie Toussaint.
Votul de miercuri este rezultatul eșecului negocierilor dintre populari, social democrați, liberali și verzi pentru a conveni o poziție comună și reprezintă o nouă lovitură pentru politicile verzi adoptate în legislatura europeană precedentă.
Negociatoarea creștin democrată Christine Schneider a susținut că votul „garantează prevenirea eficientă a defrișării ilegale și, în același timp, reduce sarcinile inutile pentru operatori, agricultori și silvicultori” și promovează „creșterea economică și practici forestiere mai sustenabile”.
Convergența pozițiilor Parlamentului și Consiliului evită negocieri lungi între cele două instituții pentru stabilirea unui text final și va face aproape automată amânarea cu un an a aplicării Regulamentului Uniunii Europene împotriva Defrișării, cunoscut în jargonul comunitar ca EUDR.
„Am evitat o situație în care mii de companii ar fi fost împinse în haos juridic și administrativ”, a transmis grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, din care face parte partidul premierului italian, Giorgia Meloni.
Între 1990 și 2020 a fost distrusă la nivel global o suprafață forestieră mai mare decât cea a Uniunii Europene, iar aproape zece la sută din această pierdere este atribuită consumului european.
Prezentat în 2021 și adoptat în 2023 ca parte a Pactului Verde European, regulamentul urmărește să împiedice ca anumite materii prime și produse derivate consumate în UE să provoace defrișări.
Norma include carnea, cacaoa, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, precum și derivatele lor, precum pielea, ciocolata sau mobilierul.
Companiile care importă în UE aceste materii prime trebuie să demonstreze, printr un sistem de geolocalizare, că producția nu a generat defrișare sau degradarea maselor forestiere din care provin resursele.
Textul nu a fost bine primit încă de la început de administrația americană condusă de Donald Trump și a primit critici și din partea unor state precum Brazilia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Venezuela, Indonezia, Malaezia sau Canada, precum și din sectorul lemnului și cel zootehnic.
În schimb, s a bucurat de sprijinul unor mari producători de ciocolată, precum Nestlé, Mars Wrigley sau Ferrero, precum și al comunității științifice și al organizațiilor ecologiste.
În contextul acestor presiuni, Comisia Europeană a anunțat în septembrie 2024 că amână cu un an intrarea în vigoare a regulamentului, deoarece companiile nu avuseseră timp să se adapteze. Un an mai târziu, a cerut din nou o prelungire de încă un an, de data aceasta justificând un blocaj informatic.
În final, Bruxelles a propus menținerea aplicării de la 30 decembrie 2025, cu unele flexibilizări privind sancțiunile și birocrația.
Însă când propunerea a ajuns la Consiliu, statele membre au susținut menținerea celei de a doua amânări, cu sprijinul a douăzeci și patru de capitale, argumentând cu necesitatea „simplificării”, un concept care a căpătat multă importanță la Bruxelles în ultimul an.
Consiliul a susținut de asemenea ca regulamentul să nu se aplice companiilor mici și mijlocii până la 30 iunie 2027 și ca Executivul european să efectueze în aprilie 2026 o revizuire de simplificare pentru a evalua impactul și povara administrativă, în special asupra micilor operatori.
Pentru grupul social democrat din Parlamentul European, această revizuire reprezintă „principala linie roșie”, deoarece „introduce incertitudine și deschide posibilitatea unor viitoare amânări”.
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru o Tranziție Curată, Dreaptă și Competitivă, Teresa Ribera, a declarat că procesul de simplificare a legii defrișărilor a reprezentat un „șantaj” normativ, deoarece i a alterat obiectivul original, și a deschis posibilitatea ca Executivul comunitar să retragă propunerea.
„Ne revine să evaluăm în ce măsură a fost deturnat obiectivul acestei propuneri și, în consecință, trebuie retrasă”, a declarat Ribera pentru EFE.