De unde a încasat statul cei mai mulți bani și pe ce a cheltuit cel mai mult în primele zece luni din 2025. Deficitul a scăzut de la 6,22% la 5,72% din PIB

Diferența dintre cheltuielile făcute de stat și venituri s-a redus, în primele zele luni din 2025, cu 550 de milioane de lei, față de același interval de anul trecut, ajungând la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei.

Vorbim de o pondere de 5,72% din produsului intern brut (PIB), de asemenea în scădere a față de procentul din PIB-ul aferent primelor 10 luni din 2024, când era 6,22%.

Ce venituri a încasat statul

Potrivit execuției bugetului general consolidat, veniturile totale au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluție susținută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize – și de fondurile europene (+0,38 pp).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 48,62 mld lei, înregistrând o creștere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Cum a scăzut deficitul bugetar ca pondere în PIB, deși suma a rămas neschimbată. Ce a dus la diferență

Tot mai mulți români vor să-și trateze dependența de păcănele. Vizitele la psiholog au crescut cu 17% a cererilor de terapie 

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (9,6%) și a efectivului de salariați (0,4%) înregistrate în perioada decembrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada decembrie 2023 – septembrie 2024.

Și contribuțiile de asigurări au crescut cu 10,5% (an/an), până la 172,89 mld lei, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 mld. lei în ianuarie – octombrie 2025, față de 14,7 mld lei în lunile ianuarie – oct 2024, dar și de eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 mld lei, consemnând o creștere de 15,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA – respectiv diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA – au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 mld lei în ian-oct 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA.

Și veniturile din accize au consemnat o creștere, de 10,2% (an/an), însumând 39,66 mld lei, în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) și accizele pentru produsele din tutun (5%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, până la însumat 46,32 mld lei, voluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R și veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În ceea ce privește sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 40,59 mld lei, în creștere cu 31,9% (an/an).

Principalele cheltuieli ale statului

Cheltuielile bugetului general consolidat, ajunse la o sumă de 640,42 mld lei, au crescut mai lent decât veniturile, respectic în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Raportat la PIB, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,53 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

„Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observâm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în document.

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 mld lei, în creștere cu 5,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, dar, exprimate ca pondere în PIB, aceste au scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, până la 7,4% din PIB.

Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 toamilioane lei mai mici față de luna octombrie a anului 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 79,71 mld lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, acestea au fost de 46,77 mld lei, cu 13,91 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

În același timp, cheltuielile cu asistența socială au fost de 209,12 mld lei în creștere cu 12,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 mld lei.

La capitolul cheltuieli cu subvențiile, acestea au fost de 10,06 mld lei, aceasta reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 13,37 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În ceea ce privește cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 51,44 mld lei, în creștere cu 24,56% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 96,04 mld lei, cu 8,65% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 mld lei.