Anul 2025 s-a încheiat cu descoperiri științifice care, până recent, păreau desprinse din science fiction.
Nu este vorba despre promisiuni pentru viitor, ci despre rezultate reale care schimbă deja medicina, cercetarea spațiului și știința climei, scrie IndiaToday.
Terapia genică care vizează gena OTOF le-a permis persoanelor născute cu surditate genetică să audă natural după o singură injecție în urechea internă.
Pacienții au perceput sunete pentru prima dată fără implanturi, marcând o inversare biologică reală, nu doar o formă de asistare a auzului.
Sisteme de deep learning au identificat compuși antibiotici complet noi, ascunși în spații chimice neexplorate.
Unii s-au dovedit eficienți împotriva bacteriilor rezistente la medicamente, reducând un proces de zeci de ani la doar câteva luni.
Colaborarea LIGO-Virgo-KAGRA a înregistrat o fuziune de găuri negre fără precedent, situată în așa-numitul „gol de masă”, teoretizat de mult timp.
Descoperirea a pus sub semnul întrebării modelele existente de evoluție stelară și formare cosmică.
Datele transmise de roverul Perseverance al NASA au scos la iveală molecule organice și structuri minerale strâns legate de procese biologice.
Cercetătorii au evitat o confirmare directă, dar au admis că dovezile sunt mai convingătoare ca niciodată.
Studii neurologice și comportamentale recente au arătat că peștii și unele nevertebrate experimentează durerea în moduri complexe.
Concluziile au influențat legislația privind bunăstarea animalelor și standardele etice din cercetare și industrie alimentară.
Progrese în corectarea erorilor cuantice au permis calcule mai lungi și mai stabile.
Cercetătorii de la IBM Quantum, Google Quantum AI și laboratoarele academice de la MIT și ETH Zurich au demonstrat aplicații cu impact potențial asupra modelării climatice, simulării medicamentelor și securității globale a datelor.
Modelele sistemelor terestre și datele satelitare au indicat că unele pierderi de ghețari și schimbări ale circulației oceanice ar putea fi ireversibile într-un interval de timp comparabil cu cel al vieții umane.
Descoperirile au mutat accentul de la prevenție către adaptare și supraviețuire.
Sistemele de inteligență artificială au depășit simpla analiză de date și au început să propună ipoteze științifice testabile.
Mai multe ipoteze propuse de sisteme create la DeepMind, Stanford și ETH Zurich au fost validate ulterior, ridicând întrebări legate de autor și rolul AI în cercetare.
Carnea crescută în laborator și proteinele obținute prin fermentare au ajuns la prețuri apropiate de cele ale alimentelor convenționale.
Schimbarea deschide perspective reale pentru emisii mai scăzute, utilizare redusă a terenurilor și mai puțină suferință animală.