Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România

03 feb. 2026, 23:01, Politic

Sorina Matei

UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră:

Vezi galeria foto
10 poze

„Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”.

Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie.

Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România.

Un an de la turul care a zguduit scena politică. Pe 24 noiembrie Călin Georgescu câștiga surprizător primul tur al alegerilor prezidențiale

„Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA.

Donald Trump și Jim Jordan

Iată ce arată raportul cu referire directă la România:

„De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024.

Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.

Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate.

Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.

În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie.

Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi.

Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare.

Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare.

Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025.

Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei.

Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului

După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic.

Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic.

După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic).

”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale.

De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme.

Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”.

Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare.

Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu.

Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care se pretindea că nu respectă cerințele de transparență privind finanțarea campaniilor electorale. Ulterior, autoritatea de reglementare electorală din România a declarat că „decizia [instanței române]” care impune eliminarea conținutului „este obligatorie nu numai în România”.

TikTok pare că au rămas fermi și au refuzat să elimine conținut la nivel global pentru nerespectarea legislației locale românești— spre marea dezamăgire a autorităților de reglementare din România.

După alegeri, Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși TikTok „a blocat accesul vizual la” anumite postări „de pe teritoriul României, acestea rămân în continuare vizibile în alte state și pot fi distribuite.”

Eliminarea conținutului la nivel global încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe Pământ, permițând judecătorilor și autorităților de reglementare străine să cenzureze conținut acolo unde nu au jurisdicție în acest sens.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale și a anulat turul doi al votului pe baza acuzației Serviciului Român de Informații că Rusia a desfășurat o campanie TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu.

Echipa internă de informații privind amenințările a TikTok nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să susțină acuzațiile lor.

În documentele transmise Comisiei Europene, TikTok a declarat că a detectat trei operațiuni de influență coordonată (CIO) pe platformă în timpul perioadei electorale din România – niciuna dintre acestea neavând originea în Rusia.

Doar unul dintre acești CIO a căutat să promoveze campania lui Georgescu. Acesta a operat din România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori.

Pe 28 noiembrie, la patru zile după alegeri și pe măsură ce acuzațiile de influență rusă începeau să apară, TikTok a informat autoritatea de reglementare a mass-media din România cu privire la măsurile sale de integritate electorală.

TikTok a remarcat „activitate suspectă în jurul unor videoclipuri de promovare politică plătite, potențial nedivulgate”, legate de Georgescu, dar nu a făcut o legătură cu Rusia. Rapoartele ulterioare din mass-media au indicat că un alt partid politic românesc a orchestrat campania TikTok în cauză.

Pe 7 decembrie, TikTok a făcut o declarație similară către Comisia Europeană, scriind că „TikTok nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților române.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a ignorat constatările TikTok și a folosit oportunitatea de a suprima discursul politic legitim online. Pe 29 noiembrie, DG-Connect a organizat o masă rotundă pe tema moderării conținutului politic din România, împreună cu platforme, instituții românești, autorități și autorități de reglementare ale Comisiei Europene.

Pe măsură ce acuzațiile de interferență a Rusiei s-au intensificat, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, informații despre practicile TikTok de moderare a conținutului politic, întrebând despre „modificări” ale „proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice.”

Comisia Europeană a folosit această narațiune încă nedovedită pentru a face presiuni asupra TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă.

Ca răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul cu termenii „lovitură de stat” și „război” – discurs politic clar legat de perversiunea percepută de România asupra procesului democratic – „în următoarele 60 de zile pentru a atenua riscul unor narațiuni dăunătoare.”

Dar acest lucru nu a fost suficient. Pe 17 decembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă formală DSA împotriva TikTok pentru că nu a cenzurat agresiv conținutul înainte și după alegerile din România.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citează dovezi de la autoritatea fiscală din România au constatat că presupusa campanie de interferență rusească fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc.

Cu toate acestea, Comisia Europeană și autoritățile române și-au continuat campania agresivă de cenzură.

Într-o întâlnire din februarie 2025, DG-Connect a convocat echipa de produs TikTok la o întâlnire privind „politicile și aplicarea comportamentului înșelător” și măsurile de „atenuare” a DSA „potențial ineficiente”.

Dorința Comisiei Europene de a se întâlni cu echipa internă de produs TikTok, mai degrabă decât cu personalul responsabil cu afacerile guvernamentale și conformitatea a cărui sarcină era să gestioneze relația TikTok cu Comisia, indică faptul că Comisia Europeană a căutat o influență mai profundă asupra proceselor interne de moderare ale platformei.

În aceeași lună, autoritățile române s-au întâlnit cu TikTok pentru a discuta despre „măsurile” sale de cenzură și „respectarea” orientărilor electorale cenzure ale DSA înainte de alegerile reprogramate din mai.

O lună mai târziu, în martie, autoritățile de reglementare din România au organizat o masă rotundă cu platforme majore, pseudo-cercetători în dezinformare, concentrându-se pe „măsurile de atenuare prevăzute sau deja implementate de [platforme], în conformitate cu recomandările incluse în „Orientările electorale ale DSA”.

Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate.

Pe parcursul procesului electoral din România, ONG-urile împuternicite de Comisia Europeană să facă cereri prioritare de cenzură – fie ca avertizori de încredere DSA, fie prin Sistemul de răspuns rapid al Comisiei – au formulat cereri de eliminare a conținutului părtinitor din punct de vedere politic.

Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală, care este finanțat de UE, a trimis foi de calcul TikTok conținând sute de cereri de cenzură în zilele de după prima rundă ale alegerilor inițiale.

Deși o parte din conținut ar fi putut fi cu adevărat inacceptabil, o mare parte din conținutul semnalat pare a fi discurs politic standard pro-Georgescu și anti-progresist, inclusiv conținut politic legat de pozițiile lui Georgescu cu privire la problemele de mediu și Apartenența României la Spațiul Schengen, sistemul intern al UE de frontiere deschise.

În mod similar, verificatorul de informații din România Funky Citizens a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri TikTok pentru eliminare în lunile noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 dintre acestea au fost eliminate la nivel global pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului TikTok, care au făcut obiectul presiunilor de cenzură ale UE timp de mai mulți ani, în timp ce alte videoclipuri au fost blocate geografic.

Conținutul semnalat a inclus discursuri politice despre alegerile anulate, cum ar fi acuzațiile „că alegerile au fost anulate deoarece establishmentul nu dorea ca candidatul Călin Georgescu să devină președinte, deoarece acest lucru le oprește planurile de a începe un război”.

Funky Citizens a copiat autoritățile de reglementare ale Comisiei Europene pentru fiecare dintre cererile de cenzură, indicând că acționau cu binecuvântarea tacită a Comisiei și sporeau presiunea asupra TikTok pentru a se conforma.

Comisia Europeană și-a folosit în mod repetat și agresiv puterile privind DSA pentru a reduce la tăcere discursul conservator – în special înaintea alegerilor europene majore.

Forumul UE pentru Internet, creat inițial pentru a opri recrutarea teroriștilor online, etichetează acum discursul politic conservator convențional ca „extremism violent de dreapta” și face presiuni asupra platformelor pentru a-l cenzura, mergând până la acolo încât le oferă un manual despre cum să facă acest lucru.

EUIF a întreprins toate acestea, chiar dacă EUIF recunoaște că conținutul pe care îl vizează nu încalcă nici legislația europeană, nici regulile platformelor.

De la intrarea în vigoare a DSA, cenzura politică nu a făcut decât să se intensifice.

Comisia Europeană a emis reguli de facto obligatorii de cenzură politică pentru alegerile europene și a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura agresiv discursul politic înaintea a cel puțin nouă alegeri europene majore din 2023.

Acest lucru a culminat în România în 2024, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza acuzațiilor de interferență a Rusiei pe rețelele de socializare, care sunt contestate de rapoartele mass-media și, aici pentru prima dată, de documentele interne ale platformelor.

Și pentru că platformele instituie un set comun de practici electorale la nivel mondial, dictatele UE ar fi putut cauza cenzurarea discursului politic din SUA înainte de alegerile prezidențiale din 2024„.