Medic oncolog avertizează: Mitul care îi face pe pacienți să ajungă prea târziu la medic

Cancerul în stadiu incipient se dezvoltă adesea fără semne clare de avertizare, ceea ce face ca screeningul de rutină să fie esențial pentru supraviețuire, potrivit Parade.

Oncologii avertizează că ideea greșită potrivit căreia cancerul provoacă întotdeauna simptome evidente poate întârzia diagnosticul și reduce opțiunile de tratament.

Dr. Roshani Patel, oncolog chirurg specializat în cancerul mamar, spune că această concepție rămâne unul dintre cele mai periculoase mituri din îngrijirea oncologică.

Ea subliniază că depistarea precoce a schimbat radical prognosticul, dar doar pentru pacienții care fac controale înainte de apariția simptomelor.

Inteligența artificială ar putea depista mai devreme formele agresive de cancer de sân

Patru din zece cazuri de cancer pot fi evitate. Care sunt principalele cauze

De ce este mitul atât de periculos

Potrivit dr. Patel, multe tipuri de cancer nu provoacă durere sau modificări vizibile în stadiile incipiente.

Această falsă senzație de siguranță îi determină pe oameni să sară peste controale de rutină care ar putea depista boala mai devreme.

„Atunci când cancerul este mic, de multe ori nu provoacă niciun simptom”, explică ea.

Fără screening, tumorile pot crește și se pot răspândi, iar tratamentul devine mai complex sau mai puțin eficient.

Cercetările medicale arată că formele de cancer depistate timpuriu răspund mai bine la tratament și sunt mai ușor de vindecat.

Așteptarea apariției simptomelor înseamnă, de multe ori, că boala a avansat deja.

Puterea salvatoare a screeningului

Screeningul regulat permite medicilor să intervină înainte ca boala să se răspândească în alte organe.

În cazul cancerului de sân, studiile arată că mamografiile regulate reduc semnificativ riscul de deces.

Un tipar similar se regăsește în cancerul colorectal, unde depistarea precoce crește dramatic șansele de supraviețuire.

Atunci când este localizat, rata de supraviețuire la cinci ani depășește 90%, dar scade brusc după răspândire.

Dr. Patel atrage atenția că simptomele din stadii avansate pot fi înșelătoare și pot întârzia diagnosticul corect.

Pacienții pot ajunge la medic pentru probleme secundare, în timp ce cancerul rămâne nedetectat.

Cine riscă cel mai mult un diagnostic întârziat

Persoanele fără antecedente familiale de cancer sunt deosebit de vulnerabile la acest mit.

Ele pot ignora noduli, sângerări sau alte schimbări, considerându-le minore.

Dr. Patel spune că acest lucru poate duce la tratamente inițiale nepotrivite și la întârzierea trimiterii către un specialist.

Până la stabilirea diagnosticului, opțiunile pot fi deja limitate.

Recomandări practice pentru screening

Dr. Patel îi încurajează pe pacienți să respecte ghidurile de screening bazate pe dovezi și să discute cu medicii lor.

Femeile cu risc mediu ar trebui să înceapă mamografiile anuale la vârsta de 40 de ani.

Femeile cu risc crescut (de exemplu, cu predispoziție genetică sau care au făcut radioterapie la nivelul toracelui înainte de 30 de ani) ar trebui să înceapă controalele mai devreme.

Dr. Patel recomandă RMN mamar anual de la 25 de ani și mamografii de la 30 de ani, uneori însoțite de ecografie, în funcție de densitatea sânilor.

Ideal, aceste investigații ar trebui făcute alternativ, la un interval de aproximativ șase luni între ele.

Colonoscopiile sunt recomandate la fiecare zece ani, începând cu vârsta de 45 de ani, pentru adulții cu risc mediu.

Pentru persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau polipi, considerate cu risc crescut, colonoscopiile ar trebui începute la 40 de ani sau cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă afectată.

De asemenea, sunt indicate controale dermatologice regulate pentru depistarea melanomului și a altor cancere de piele.

Ea atrage atenția asupra alunițelor sau petelor care își schimbă forma, au margini neregulate, culoare neobișnuită, sângerează, formează coji sau sunt mai mari decât o gumă de creion.

Pentru autoexaminare, este important să fie verificate și zonele mai greu de observat.

Dr. Patel sugerează să ceri ajutorul unei persoane apropiate sau chiar al frizerului pentru verificarea scalpului.

De asemenea, este recomandată verificarea zonelor mai puțin vizibile, precum spațiile dintre degete sau alte porțiuni de piele care nu sunt expuse frecvent la soare.

Ea subliniază că screeningul este preventiv, nu alarmist.

Verificările făcute din timp pot însemna tratamente mai simple, rezultate mai bune și vieți salvate.