O țară care a respins euro prin referendum ia în considerare acum trecerea la moneda europeană

Atunci când au respins trecerea la euro, argumentul principal pentru păstrarea coroanei suedeze a fost rolul ei de „amortizor” economic, o monedă proprie oferă flexibilitate băncii centrale și poate ajuta o economie deschisă să absoarbă șocuri. Acum, pe lângă calculele economice, în ecuație intră tot mai mult securitatea: războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina a schimbat radical percepțiile în Scandinavia, iar Suedia, după „întoarcerea” în dosarul NATO, discută și despre un posibil pas spre „nucleul” integrării europene.

În dezbaterea publică au apărut și temeri legate de rivalitățile dintre marile puteri – Rusia și China, dar și o Americă mai imprevizibilă în logica „America First”. În acest context, politicieni suedezi susțin că țările mai mici sunt mai expuse, inclusiv prin șocuri economice sau presiuni strategice în regiune.

Suedia la răscruce: Presiuni pentru abandonarea coroanei și adoptarea euro în fața noii ordini mondiale

Când ar putea adera țara noastră la moneda euro? Răspunsul președintelui Nicușor Dan

„Suedia este acum membru deplin NATO… dar încă stăm cu un picior afară, pentru că nu facem parte din cooperarea monetară”, a declarat, potrivit Bloomberg, parlamentara liberală Cecilia Rönn, care a deschis tema în parlament. Ideea susținătorilor este că o monedă comună ar întări legăturile politice, ar oferi Suediei un loc la masa deciziilor în politica monetară europeană și ar completa argumentele tradiționale: comerț mai fluid și investiții mai ușor de atras.

Primele semnale instituționale au venit recent, când ministrul de Finanțe Elisabeth Svantesson a anunțat că susține realizarea unei analize oficiale privind avantajele și dezavantajele adoptării euro. Demersul ar putea alimenta dezbaterea înaintea alegerilor din septembrie, chiar dacă evaluarea propriu-zisă ar urma să înceapă după scrutin.

„Lumea se schimbă, iar UE se schimbă… trebuie să îndrăznim să evaluăm și să analizăm”, a transmis Svantesson în cadrul discuțiilor parlamentare.

Un rol important îl are și economistul Lars Calmfors, considerat influent în acest subiect, deoarece a condus comisia guvernamentală care a analizat trecerea la euro înainte de referendumul din 2003 — când recomandarea a fost prudentă și orientată spre amânare. Acum, Calmfors este mai optimist și spune că argumentele geopolitice sunt „foarte diferite” față de trecut, iar apartenența la „miezul” UE capătă o valoare mai mare.

Pe lângă securitate, Calmfors subliniază și aspecte economice: efectele pozitive asupra comerțului și investițiilor pentru statele din zona euro ar fi fost mai mari decât anticipa în urmă cu două decenii. În plus, ciclul economic suedez ar fi devenit mai sincronizat cu zona euro, reducând nevoia unei politici monetare complet independente. Totodată, nivelurile mai scăzute ale datoriei publice ar oferi guvernului spațiu pentru stimulente fiscale dacă economia încetinește.

Mediul de afaceri pare deja receptiv. Mulți lideri reclamă volatilitatea coroanei, care poate amplifica turbulențele piețelor. Finanțistul Christer Gardell a susținut că o monedă „mică, ilichidă și volatilă” dezavantajează industria suedeză și că acest handicap ar dispărea în zona euro.

În regiune, presiunea „prietenoasă” crește. Finlanda încurajează Suediam dar și Danemarca să facă pasul, argumentând că împreună țările nordice ar avea o influență mai mare în arhitectura monetară a UE. Guvernatorul băncii centrale finlandeze, Olli Rehn, a punctat într-un discurs că, separat, statele sunt „jucători mici”, dar în euro „ar putea cântări mai mult”.

Pentru Suedia, miza economică europeană e majoră: peste 60% din comerțul cu bunuri este cu UE, comparativ cu 6,4% cu SUA, potrivit datelor din statistica oficială suedeză. Totuși, nu toți actorii sunt categorici. Reprezentanții agenției de promovare a comerțului și investițiilor Business Sweden spun că există avantaje și dezavantaje: moneda proprie și banca centrală independentă au ajutat exportatorii mult timp, dar „ordinea globală bazată pe reguli este sub presiune”, ceea ce obligă la o reevaluare pe termen lung.

Și România privește către moneda euro

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat despre aderarea României la zona Euro în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în ianuarie, în Germania.

„Bulgaria îndeplinește componenta de deficit (…) până nu atingem o cotă sub 3%, această problemă nu este pe agendă (…) Ținta de anul acesta este de 6,3%- 6,2% (…) Până în 2030 ne-am propus să ajungem sub 3%, ar putea fi o tema pentru alegerile parlamentare din 2028”, a spus Bolojan.

El a adăugat că înainte de viitoarele alegeri parlamentare, partidele din România ar putea semna un acord de țară prin care să sprijine proiectul aderării la zona Euro.