Publicația olandeză Volkskrant: „Moldovenii sunt în UE de mult timp, doar că țara lor nu este”

Prestigioasa publicație olandeză Volkskrant.nl publică luni un comentariu ce pornește de la recentele și surprinzătoarele declarații ale președintelui moldovean Maia Sandu, potrivit cărora ea ar vota în favoarea unirii Republicii Moldova cu România în cazul unui referendum.

Analiza pornește de la vizita din 1920 a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand în Basarabia, în urma căreia, Regina a scris în jurnalul său:

„Țara este fără îndoială românească, iar poporul este românesc”.

Un secol mai târziu, Maia Sandu a spus în podcastul britanic „The Rest is Politics” că ar vota pentru unificarea cu România, pledând, prin urmare, pentru „dizolvarea propriei țări” – o chestiune „remarcabilă”, comentează publicația olandeză.

Maia Sandu afirmă că ar trebui să existe o coaliție de apărare împotriva atacurilor hibride ale Rusiei: Nu doar Republica Moldova este vizată de ele

Traian Băsescu despre declarațiile Maiei Sandu: „Nu sunt 51% în Republica Moldova care să vrea unirea cu România”

În cazul unirii, aderarea la UE s-ar produce automat

Maia Sandu a spus atunci și de ce optează pentru unificare:

„Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască” și a adăugat că doar o treime dintre moldoveni își doresc unirea cu România.

Dar un obiectiv mai realist al țării este aderarea cu Uniunea Europeană, lucru care, în cazul unirii, s-ar produce automat.

Comentariul, care are mai degrabă o componentă istorică – fundamentală pentru înțelegerea contextului unirii, merge în timp până la 1859.

„România – un câștigător teritorial”

„Când harta europeană a fost redesenată în timpul negocierilor de pace de la Versailles, România era un câștigător teritorial.

Regatul, independent din 1859, cuprindea, printre alte teritorii, Transilvania (cu o importantă minoritate maghiară), Bucovina (acum parțial situată în Ucraina) și fosta provincie rusă Basarabia. Aceasta se numea „România Mare” – arată volkskrant.nl.

Mai degrabă decât să livreze argumente pro sau contra ale unirii, analiza din volkskrant.nl trimite către atenția sporită a lui Stalin pentru Moldova, care inventează o limbă nouă, limba „moldovenească”, adică o română scrisă cu litere chirilice.

Republica Socialistă Moldova – made in URSS

„În epoca țaristă din secolul al XIX-lea, rușii li s-au alăturat, dând ordine și „rusificând” elita locală. Cu românii la cârmă, a apărut o politică de „romanizare”.

Rușii, conduși acum de Stalin, nu renunțaseră la Basarabia.

După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop în 1940, Uniunea Sovietică a ocupat zona.

Aceasta a dus la înființarea Republicii Sovietice Moldova”, arată publicația citată.

Limba moldovenească – copilul din flori al românei cu rusa

„În urma unei scurte recuceriri de către dictatorul român Antonescu, însoțită de genocidul evreilor și romilor, Moldova a redevenit parte a Uniunii Sovietice după război, până la obținerea independenței sale în 1991.

În epoca sovietică, a avut loc din nou o „rusificare” agresivă și imigrarea etnicilor ruși. Sandu face referire la acest lucru în podcast și ridică problema limbii.

Pentru a slăbi legătura cu România, a fost inventată „moldovenească”: o construcție lingvistică a limbii române scrisă cu alfabet chirilic”, scrie Volkskrant.

„Am fost întotdeauna o țară temporară”

„Astăzi, limba română (scrisă cu alfabet latin) este din nou limba oficială a țării”, arată publicația olandeză.

Publicația amintește și de interviul pe care i l-a acordat scriitorul moldovean Iulian Ciocan în 2022 și care spunea: „Am fost întotdeauna o țară temporară”.

Deși țara își propune să adere la UE în 2030, foarte mulți moldoveni au deja pașaport românesc – un paradox care a determinat publicația olandeză să încheie cu o binecunoscută glumă printre moldoveni: „moldovenii sunt în UE de mult timp, doar că țara lor nu este”, încheie Volkskrant.