Vizita planificată a președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, în Groenlanda nu va mai avea loc conform calendarului inițial, relatează Euractiv.
Decizia vine în contextul negocierilor politice care au loc acum din Danemarca, unde formarea unui nou guvern întârzie agenda oficialilor europeni.
Deplasarea fusese programată inițial pentru luna martie, însă planurile s-au schimbat după ce premierul danez Mette Frederiksen a convocat alegeri anticipate.
Scrutinul danezilor a dus la un parlament fragmentat, iar discuțiile pentru formarea unei coaliții se desfășoară în continuare la Copenhaga.
Având în vedere cele întâmplate, programul vizitei a fost ajustat, iar Bruxelles-ul caută o nouă dată pentru deplasare. Oficialii europeni spun că regiunea arctică rămâne o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană.
Vizita urma să aibă loc după declarațiile controversate ale președintelui american Donald Trump, care a anunțat în trecut că vrea să preia Groenlanda.
Deși aceste afirmații au fost retrase, liderii danezi consideră că interesul Washingtonului pentru insulă nu a dispărut complet și vor mai exista tentative de obținere.
Pe agenda Ursulei von der Leyen se află întâlniri cu oficiali locali, inclusiv cu premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen. Groenlanda are un statut de autoguvernare din 2009, însă apărarea și politica externă rămân sub controlul Copenhagăi.
Ultima vizită a șefei Comisiei Europene în Groenlanda a avut loc în 2024, când a participat la inaugurarea unui birou european în capitala Nuuk. Atunci, ea a fost însoțită de Mette Frederiksen.
Pe agenda Ursulei von der Leyen era inclusă și o oprire în Islanda, care și-a reînnoit recent candidatura de aderare la Uniunea Europeană.
Kristrún Frostadóttir, prim-ministrul țării, a anunțat pe 29 august un referendum privind continuarea negocierilor de aderare ale Islandei, aflate în impas. Dar și această vizită a fost amânată.
În paralel, Comisia Europeană analizează creșterea sprijinului financiar pentru Groenlanda. Propunerea vizează un buget de aproximativ 530 de milioane de euro pentru următorii ani, alături de investiții în plus pentru dezvoltarea infrastructurii locale.