Prima pagină » Economic » Aderarea la zona euro, noul proiect de țară. Care sunt pașii și implicațiile intrării României în grupul țărilor care au adoptat moneda unică europeană

Aderarea la zona euro, noul proiect de țară. Care sunt pașii și implicațiile intrării României în grupul țărilor care au adoptat moneda unică europeană

Adoptarea monedei unice europene, implicit aderarea la zona euro, ar trebui să fie următorul proiect de țară al României, după integrarea în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Uniunea Europeană (UE) și apropiata intrare în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după cum au declarat public în ultima perioadă șeful statului, al băncii centrale și importanți analiști economici, cu mențiunea că este nevoie de o aplecare mai temeinică pentru a îndeplini criteriile obligatorii de convergență.
Aderarea la zona euro, noul proiect de țară. Care sunt pașii și implicațiile intrării României în grupul țărilor care au adoptat moneda unică europeană
Sursa: Comisia Europeană

Următorul Proiect de Țară al României pe termen mediu trebuie să fie Aderarea la Zona Euro, după cum subliniat profesorul universitar Cristian Socol, într-o analiză exclusivă pentru MEDIAFAX, publicată marți.

„Intrarea în Zona Euro, mai devreme sau mai târziu, nu este o opțiune, ci o obligație, conform cu tratatele europene. Analiza convergenței nominale și reale este strict necesară pentru orice stat care dorește aderarea la zona euro, cei doi piloni fiind complementari și interdependenți. Nu este suficientă îndeplinirea formală a criteriilor nominale, deoarece fără convergență reală apar riscuri de dezechilibre majore după aderare. Stabilitatea nominală trebuie susținută de o economie competitivă și convergentă reală, altfel aceasta devine nesustenabilă. Da, este adevărat, convergența reală este accelerată de stabilitatea macroeconomică specifică convergenței nominale”, detalia profesorul universitar.

Birocratic, România are o Comisie Naţională de adoptare a monedei euro, instituită în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.24/2018, care a întocmit un Raport de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro și un Plan Național de Adoptare a Monedei Euro.

„Trebuie construit pornind de la aceste documente”, a precizat profesorul universitar.

Același apel a fost făcut recent de guvernatorul Băncii Naționale a României, după declarații similare ale președintelui Nicușor Dan.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara pe 2 aprilie că actualul proiect de țară al României este aderarea la OCDE, iar următorul mare obiectiv strategic trebuie să fie adoptarea monedei euro.

„Acest proiect de țară este în curs de finalizare. Și vom intra într-un alt proiect de țară, care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără, și anume adoptarea euro”, a spus Mugur Isărescu acum aproximativ o lună.

Șeful băncii centrale a subliniat însă că acest obiectiv nu poate fi atins înainte ca deficitul fiscal să fie corectat. „Până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din această dificultate, acest impas. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat când ai asemenea lucruri și mai ales când societatea are aspirații de mai bine”, a afirmat guvernatorul BNR.

Nicușor Dan: Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România

În final, Isărescu a subliniat că proiectul adoptării monedei euro a fost deja anunțat de președintele României, Nicușor Dan, însă a insistat că acest obiectiv trebuie bine pregătit.

Nicușor Dan declarase anterior, la deschiderea evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, că adoptarea monedei euro trebuie să fie un obiectiv strategic pentru România.

„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că este o regulă economică foarte simplă, ești mai competitiv dacă ești mai mare. În condițiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze, iar euro este o formă de a se integra în economia europeană”, a afirmat Nicușor Dan.

Ultima etapă înainte de aderarea la OCDE

România este pe ultima sută de metri a procesului de aderare la OCDE, organizație care reunește 38 de state, printre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere economic.

Responsabilii români au închis recent penultimul comitet aferent obiectivului de aderare, asumat de România pentru acest an. Potrivit MAE, conform Foii de Parcurs, după finalizarea evaluărilor tehnice în toate cele 25 de Comitete, procesul de aderare implică adoptarea unei Decizii de către Consiliul OCDE, prin unanimitate, privind invitarea României să adere la Organizație.

„Statutul de membru OCDE va fi o ancoră suplimentară pentru modernizarea României, pentru întărirea poziției sale în rândul democrațiilor consolidate, cu economii deschise, care cred în valori fundamentale comune”, arată oficialii MAE pe pagina dosarului de actualitate.

Cronologia aderării la zona euro

România este unul dintre ultimele state membre ale Uniunii Europene care nu a aderat la zona euro, care înseamnă în esență adoptarea monedei unice europene, fără un termen-limită, dar cu obligația îndeplinirii condițiilor prealabile specifice, respectiv criterii economice de convergență și convergența juridică.

Toate statele membre ale UE sunt, în principiu, obligate să introducă moneda euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergență. Singura excepție este Danemarca, care dispune de o „clauză de neparticipare” în tratatele UE și care este scutită de obligația de a adopta moneda euro. Cu toate acestea, Danemarca poate solicita aderarea la zona euro, dacă alege vreodată să facă acest lucru, arată Consiliul UE.

Potrivit Băncii Centrale Europene, în prezent, bancnotele și monedele euro au statut de mijloc legal de plată în 21 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în insulele, departamentele și teritoriile de peste mări care fac parte din anumite țări ale zonei euro sau care sunt asociate acestora. Acestor state care formează zona euro și se alătură microstatele Andorra, Principatul Monaco, San Marino și Cetatea Vaticanului care utilizează, de asemenea, moneda euro, în baza unui acord formal încheiat cu Comunitatea Europeană. Muntenegru și Kosovo utilizează și ele moneda euro, dar fără să fi încheiat un acord formal.

Aproximativ 358 de milioane de persoane efectuează în prezent plăți în numerar folosind aceeași monedă, bancnotele și monedele euro devenind un simbol tangibil al integrării europene, arată oficialii BCE.

Potrivit documentelor Consiliului UE, Articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) impune Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) să prezinte Consiliului, cel puțin o dată la doi ani sau la cererea unui stat membru care beneficiază de o derogare, un raport privind progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obligațiilor lor de a realiza uniunea economică și monetară.

Cele mai recent raport de convergență ale Comisiei și BCE a fost adoptat în iunie 2024 și a acoperit șase state membre care beneficiau de o derogare, inclusiv România, alături de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, iar prin raportul de convergență din 2025 privind Bulgaria, s-a constatat că aceasta îndeplinește criteriile și a Bulgaria a aderat la zona euro din 1 ianuarie 2026.

„Printre beneficiile practice se numără prețuri mai stabile, costuri de tranzacție mai mici pentru cetățeni și întreprinderi, piețe mai transparente și mai competitive și creșterea comerțului intra-UE și internațional. Euro este, de asemenea, a doua monedă cea mai utilizată la nivel mondial”, arată oficialii Consiliului European.

Euro a fost lansat la data de 1 ianuarie 1999, când primele 11 state UE – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia și Spania – au aderat la zona euro

În primii trei ani, euro a fost o monedă invizibilă, utilizată numai în scopuri contabile, de exemplu pentru plăți electronice. Numerarul în euro a fost pus în circulație abia la data de 1 ianuarie 2002, atunci când a înlocuit, la cursuri de schimb fixe, bancnotele și monedele naționale, cum ar fi francul belgian și marca germană.

Recomandarea video