„Euro s-ar fi făcut 4,4 lei”. Isărescu respinge acuzațiile că BNR ar fi manipulat cursul leu-euro prin vânzări masive de valută

Declarațiile au fost făcute la prezentarea Raportului asupra inflației, ediția mai 2026, aprobat de Consiliul de administrație al BNR, după ce banca centrală a menținut dobânda-cheie la 6,50% pe an.

„Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?”, a spus Isărescu. Guvernatorul a arătat că rezervele internaționale au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce, în opinia sa, contrazice ideea că BNR ar fi apărat leul prin consumarea rezervelor.

Explicația guvernatorului este că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piață valutară considerată „subțire”. Dacă Finanțele ar fi vândut direct în piață un miliard sau două miliarde de euro într-o singură zi, leul s-ar fi apreciat brusc, urmat apoi de mișcări inverse, a explicat Isărescu.

Curs euro de 4,4 lei

„Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a spus guvernatorul. În această logică, stabilitatea cursului nu a fost rezultatul unei apărări artificiale a leului prin vânzări de valută, ci al unei politici prin care BNR a evitat variații mari, inclusiv o apreciere excesivă a monedei naționale.

Isărescu a comparat riscul intrărilor masive de valută cu fenomenul cunoscut drept „Dutch Disease”, în care aprecierea monedei afectează competitivitatea exportatorilor. El a invocat exemplul Olandei, unde veniturile din gaze au pus presiune pe industria manufacturieră, și a sugerat că România trebuie să evite o apreciere care ar lovi exportatorii.

Guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit acestuia, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei.

Această flexibilitate depinde însă, a avertizat Isărescu, de doi factori pe care BNR nu îi controlează direct: continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul.

În același timp, BNR a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 5,5%, de la 3,9% în raportul precedent, pe fondul șocului energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu. Banca centrală estimează că inflația va reintra în intervalul țintit abia în 2027, când prognoza indică 2,9% pentru luna decembrie.