România, numită de greci „Tigrul Europei de Est”. Ce afaceri au aceștia în țara noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

De-a lungul epocii romane, apoi în perioada bizantină, influența greacă a rămas importantă. Mai târziu, în timpul fanarioților, grecii au avut un rol esențial în conducerea Țărilor Române, fiind, timp de decenii, cei care au administrat principatele. În marile orașe existau comunități grecești active, cu școli, ziare și instituții culturale, iar comerțul și transportul pe Dunăre erau puternic influențate de negustorii greci, scrie presa elenă.

În perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea greacă ajunsese la aproximativ 100.000 de persoane și avea o influență majoră în viața economică a marilor orașe, inclusiv în domeniul transportului maritim. După instaurarea regimului sovietic, mulți greci s-au repatriat, iar prezența lor economică a scăzut semnificativ.

Decizia neașteptată a fraților Pavăl. Ce afacere au abandonat cei mai bogați patroni din fotbalul românesc

Șefii diplomației din România și India au discutat despre investiții în apărare, energia regenerabilă și oțel

După al Doilea Război Mondial, România a devenit republică socialistă și membră a Pactului de la Varșovia. Regimul lui Nicolae Ceaușescu a fost unul închis, caracterizat prin control strict exercitat de Securitate, care avea aproximativ 500.000 de informatori într-o țară de circa 22 de milioane de locuitori. Sistemul a fost unul dur, cu măsuri severe de austeritate.

În 1987, România a reușit să își plătească datoria externă, însă cu prețul sărăciei și al scăderii nivelului de trai. Regimul a căzut în 1989, în urma unei revoluții violente, în urma căreia Nicolae și Elena Ceaușescu au fost executați.

România, „Tigrul Europei de Est” după anii 2000

După 1989, România s-a deschis către economia de piață, devenind o republică semiprezidențială, membră NATO și a Uniunii Europene. În anii 2000, economia a crescut rapid, iar țara a fost numită „Tigrul Europei de Est”. Nivelul de trai s-a îmbunătățit, iar sărăcia a scăzut.

Totuși, criza economică globală de la sfârșitul anilor 2000 a dus la o perioadă de recul și la împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional. Ulterior, economia și-a revenit, cu o creștere de 4,1% în 2013, însoțită de creșteri salariale și scăderea șomajului. Liberalizarea pieței și investițiile, în special în energie și telecomunicații, au accelerat dezvoltarea.

Astăzi, economia României este bazată în principal pe servicii și industrie, fiind un important producător și exportator de echipamente și energie. Companii precum Dacia și Petrom sunt repere importante ale economiei.

În acest context, investițiile grecești au revenit puternic. Potrivit datelor Ambasadei Greciei la București, în România activează aproximativ 2.000 de companii cu capital grecesc, cu o cifră de afaceri anuală totală de circa 5,8 miliarde de euro și aproximativ 20.000 de locuri de muncă.

Investiții de circa 4 miliarde în 2024

Circa 2.000 de companii grecești operează în România, cu o cifră de afaceri totală care depășește 8 miliarde de euro. Investițiile acoperă o gamă largă de sectoare, principalele fiind energia, construcțiile, comerțul cu amănuntul, industria alimentară și imobiliarele

În 2024, Grecia s-a clasat pe locul 9 în topul țărilor de origine a investițiilor străine directe în România, cu un stoc de 3,8 miliarde de euro. Scăderea față de 2023, când nivelul era de 4,2 miliarde de euro, este explicată prin retragerea unor investiții, inclusiv ale Alpha Bank și OTE.

Activitatea companiilor grecești este concentrată în special în domenii precum energia, comerțul en-gros și retail, telecomunicațiile, materialele de construcții, dezvoltarea imobiliară și infrastructura, industria alimentară și a băuturilor, sectorul bancar, industria farmaceutică și serviciile medicale, precum și tehnologia informației și transformarea digitală.

Companiile grecești participă constant și la licitații publice pentru proiecte și achiziții de stat, inclusiv în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. În sectorul energetic, firme importante din Grecia investesc și contribuie la tranziția României către energie verde.

Un exemplu major este PPC (fosta DEI), care a achiziționat ENEL România pentru 1,26 miliarde de euro și are acum 3,1 milioane de clienți și 81 de magazine, operând o rețea de aproximativ 134.000 de kilometri.

PPC Renewables a devenit cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, cu 25 de proiecte eoliene, fotovoltaice și hidro, precum și unități de stocare, cu o capacitate totală instalată de 1,3 GW.

Cele mai mari companii grecești din România

Alte companii grecești din energie active în România sunt grupul Mytilineos (proiecte planificate de 1.570 MW și unități de stocare de 500 MW), AVAX (modernizarea unor centrale energetice pentru funcționare pe gaz, cu o capacitate de peste 1 GW) și SUNEL (proiecte fotovoltaice de peste 500 MW).

În infrastructură și construcții, companii precum Intrakat și Aktor sunt implicate în proiecte importante de drumuri și căi ferate, iar GEK Terna activează în domeniul feroviar.

În alte sectoare, investițiile grecești includ companii precum Olympus (lactate), Jumbo (retail), Intracom, Alumil, Vista Bank, Hellenic Cables, Isomat, Eurofit, Coca-Cola HBC (îmbuteliere), Druckfarben Hellas, Plastika Kritis, Best Food, Ifantis, Sarantis, Topline-Silhouette, Medsana, ICAP, Stoiximan, Teleperformance, Austrian Card-Informed Lykos și Viva Credit.

De-a lungul istoriei, grecii și românii au avut o evoluție paralelă, fără conflicte majore între ei. Comerțul, băncile și transportul au fost influențate de greci timp de secole, iar numeroși binefăcători ai României, precum Averoff, Sina sau Syngros, au avut activități importante în această zonă.

Astăzi, această relație istorică continuă printr-o prezență economică puternică, care joacă un rol important în dezvoltarea României moderne.

Vizita delegației elene la București

România continuă să fie percepută ca o destinație atractivă pentru investitorii greci, potrivit Camerei de Comerț Eleno-Române, care a prezentat recentele evoluții în cadrul unei întâlniri oficiale la București, în luna mai.

Reprezentanții mediului de afaceri au evidențiat creșterea economică din ultimii 15 ani, susținută în principal de consum, dar și oportunitățile importante din sectoare precum energia și investițiile. În același timp, aceștia au atras atenția asupra unor probleme persistente, precum instabilitatea politică, corupția și ritmul lent al digitalizării administrației publice.

În paralel, relațiile româno-elene se consolidează și pe zona educațională. Secția de Studii Neoelene a Universității din București, care marchează 25 de ani de activitate, formează anual zeci de studenți, mulți dintre aceștia ajungând să lucreze în companii grecești din România.

Vizita delegației elene la București a inclus și întâlniri instituționale și academice, precum și discuții privind extinderea cooperării economice și culturale dintre cele două țări.