Ce înseamnă de fapt decizia Comisiei de modificare a angajamentelor Transgaz? Directorul general Ion Sterian: „Devenim un jucător important în această zonă a Europei”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Decizia de vineri a Comisiei Europene vine după ani la rând de întâlniri, discuții, dosare cu date și mai ales investiții prin care operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale le-a făcut pentru a crește fluxurile bidirecționale de gaze ale României.

Acest caz a început în iunie 2016, în Transgaz era ținta uneia dintre cele mai mari inspecții   , care a culminat în iunie 2017 cu declanșarea unei investigații de către Directoratul General pentru Concurență al Comisiei Europene, pe baza unor suspiciuni privind posibila întârziere strategică a dezvoltării intercontectărilor cu statele vecine, pentru a limita exporturile de gaze.

Ce a promis Transgaz în 2020

Investigația s-a finalizat în 2020 cu un succes vital pentru funcționarea ulterioară a companiei, își amintește directorul general al companiei, Ion Sterian, care a evitat o sancțiune uriașă care ajungea la 10% din cifra de afaceri a companiei, printr-o serie de angajamente asumate pentru majorarea capacității de în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România în special către Ungaria și Bulgaria.

CE modifică angajamentele Transgaz pentru a permite diversificarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei

Fitch a îmbunătățit ratingul Transgaz cu o treaptă, peste cel al României. Operatrul a urcat de la BBB- cu perspectivă pozitivă la BBB cu perspectivă stabilă

În esență, în urma deschiderii investigației formale, conform comunicatului Comisiei de la acea vreme,  Transgaz a oferit angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. Comisia a consultat apoi participanții la piață pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina preocupările legate de concurență identificate de Comisie.

Având în vedere testul de piață, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor asigura că participanții la piață pot accesa volume semnificative de capacități de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România și statele membre vecine. Mai precis, Transgaz s-a angajat:

• să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota), această capacitate fiind echivalentă cu aproximativ o șesime din consumul anual de gaze al Ungariei;
• să pună la dispoziție capacități minime de export în valoare totală de 3,7 miliarde de metri cubi pe an la două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam), această capacitate acoperind mai mult de jumătate din consumul anual de gaze al Bulgariei și Greciei;
• să se asigure că propunerile sale tarifare către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din România nu vor discrimina între tarifele de export și cele interne, pentru a evita tarifele de interconectare care ar face exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
• să se abțină de la utilizarea oricăror alte mijloace de împiedicare a exporturilor.

Angajamentele finale prevăd o capacitate suplimentară semnificativă în comparație cu angajamentele testate pe piață, în special față de Ungaria, prin includerea capacităților preconizate pentru secțiunea românească a primei faze a proiectului conductei de gaze Bulgaria-România-Ungaria-Austria („BRUA”). Prin urmare, participarea Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene obligatorii din punct de vedere juridic.

La acea dată s-a decis că angajamentele vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator va fi responsabil de monitorizarea implementării și a respectării angajamentelor.

Comisia a concluzionat că angajamentele modificate de Transgaz răspund preocupărilor identificate în materie de concurență și, prin urmare, le-a conferit cun caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Transgaz.

Șase ani mai târziu, în luna mai 2026, Transgaz a solicitat oficial o modificare a angajamentelor pentru a-i permite să ofere nu capacități condiționate, ci capacități de export concurente în două puncte de interconectare: unul între România și Bulgaria și un altul între România și Ucraina, pe aceeași conductă de gaze.

În esență, așa cum a transmis Comisia vineri cu ocazia deciziei de vineri, capacitățile concurente sunt capacități ale rețelei de gaze care nu pot fi alocate la un moment dat fără a reduce total sau parțial capacitatea oferită la un alt punct. Aceste capacități sunt puse la dispoziția pieței prin licitații și apoi alocate în funcție de cerere, arăta comunicatul Executivului de la Bruxelles.

„Crește rolul și prestigiul țării în acestă parte a Europei”

Pe scurt, actuala decizie a Comisiei Europene permite Transgaz să scoată la licitație pachete de rezervare de capacitate – în esență acces asigurat pentru tranzitul gazelor pe teritoriul național – concurentă pe ambele puncte de interconectare de pe coridorul transbalcanic.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, detaliază, într-o discuție consistentă cu reporterul Mediafax, cronologia acestui caz și importanța acestei decizii.

Reporter: Ce se întâmpla pe segmentul de transport al gazelor la momentul angajamentelor Transgaz?

Ion Sterian: În 2020, în vară, s-au închis angajamentele. La vremea respectivă, nu era oprit tranzitul pe Coridorul transbalcanic din Rusia, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Grecia și Turcia. Atunci Turkish Stream 2 nu era construit, se lucra la în Bulgaria și apoi, la 1 ianuarie 2021, odată cu construcția acestuia, prin care rușii a adus gazele direct Bulgaria, Coridorul transbalcanic din Ucraina până în zona localității Strandja în Bulgaria, n-a mai devenit operațional.

Și atunci am început – de fapt din 2016 am avut viziunea asta prinsă în strategia Transgaz – să facem acest coridor, Coridorul Vertical, și să îl facem pe reverse flow (flux bidirecțional, în ambele sensuri – n.r.) cu preluarea gazelor din zona Mării Capice, din Azerbaidjan, prin terminalele LNG (liquefied natural gaz – gaz natural lichefiat – n.r.) de la Revithoussa și ulterior s-a construit și terminalul de la Alexandroupolis, care la cea de dată era în față de proiect, dar și gazele din terminalele LNG din Turcia.

Reporter: Ce a stat la baza solicitării Transgaz de revizuire a angajamentelor?

Ion Sterian: Această capacitate condiționată încurca Coridorul Vertical, cu gazele din terminalele LNG, mai ales LNG-ul american adus în terminalele de la Revithoussa și de la Alexandroupolis.

Și noi, toți operatorii de transport, cu Comisia Europeană, cu DG Ener (Directoratul General al Comisiei Europene pentru Energie – n.r.) ne-am întâlnit în repetate rânduri ca să facem operațional acest coridor, adică practic să reducem tarifele și să îmbunătățim fluxurile de gaze pe Coridorul Vertical.

Și participăm cu toții. La noi am venit și am redus tarifele în punctul de interconectare la Isaccea cu 60%, am eliminat, cu aprobarea ANRE, partea de produse sezoniere, am redus tot noi și în Republica Moldova, fiind și operatorii sistemului din Moldova (prin Vestmoldtransgaz, controlat de Transgaz – n.r.), cu 90% tarifele la Căușeni.

Dar le-am spus din timp că noi avem niște angajamente, avem capacitate condiționată și atunci, cu sprijinul DG Ener – după ce noi timp de șase ani de zile ne-am luptat permanent cu DG Competition (Directoratul General pentru Concurență – n.r.) ca să revizuim acest angajament – am avut acum, săptămâna asta, ultima întâlnire cu ei și au acceptat revizuirea acestui angajament. Noi începusem din iarnă întâlnirile, toți operatorii de transport, și noi tot timpul am ridicat problema referitoare la capacitatea condiționată. DG Competition au promis în 2020 că vor fi deschiși la dialog și s-au ținut de cuvânt și au revizuit și acest angajament, pentru că nu am avut nicio rezervare de capacitate în acești șase ani și jumătate de rezervare de capacitate pe Negru Vodă (România) – Kardam (Bulgaria). Invers (Bulgaria – România), da, rezervări de capacitate până la 14,5 milioane de metri cubi, cât este limita actuală.

Reporter: Înseamnă această decizie o reducere automată a prețurilor pentru rezervarea de capacitate?

Ion Sterian: Prețurile s-au redus deja, făcând aceste discounturi și la ultima licitație, care a fost luna trecută pentru luna iunie, dar din păcate nu s-a prezentat niciun trader la licitații, dat fiind că, se vede și acum, rezervările de capacitate sunt timp de cinci zile, între 2 și 7 iunie pe Kardam – Negru Vodă sunt foarte mici, că sunt bulgarii care au și eu obligațiile lor de lucrări la conducta de 63 de kilometri dintre Rupcha și Vetrino, după ce au folosit un segment de conductă pentru Turkish Stream 2, până am aflat, plus niște lucrări de modernizare la situația de comprimare de la Kardam. Ei trebuia să fie gata până la sfârșitul anului gazier, la 30 septembrie, acum ne anunță că din cauza condițiilor meteorologice, la sfârșitul anului vor fi gata.

Practic, aproape că se va dubla capacitatea de la 5 miliarde de metri cubi pe an, respectiv 14,5 milioane metri cubi pe zi se va dubla aproape la 9,5 miliarde de metri cubi pe an, respectiv circa 27 de milioane de metri cubi pe zi de gaze.

Reporter: Ce câștigă Transgaz și România în urma acestei decizii?

Ion Sterian: Principalul avantaj este că vom tranzita gazele pe teritoriul României, care vor aduce bani la Transgaz, bani care sunt taxe și impozite la bugetul statului, profit, dividende pentru statul român, care este acționar, prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58%.

În plus, crește rolul și prestigiul țării în acestă parte a Europei, estul, centrul Europei și Balcanii, ruperea dependenței de gazul rusesc în toată această zonă, în contextul în care Comisia Europeană s-a angajat că de la 1 ianuarie 2027 va interzice total pe teritoriul Uniunii Europene comerțul cu gazele rusești.

De asemenea, vorbim de securitatea alimentării cu gaze nu numai a României, a țărilor din centrul și estul Europei, în primul rând Republica Moldova, care e dependentă 100% de Coridorul transbalcanic și își aduc gazele de unde au încheiat contractele, în Azerbaidjan, LNG american. Crește rolul și prestigiul țării, devenim un jucător important în această zonă a Europei.

Reporter: Spuneați într-o discuție anterioară că victoria Transgaz din 2020 a ajuns să fie caz de studiu în universitățile de profil.

Ion Sterian: A fost cel mai greu caz din istoria DG Competition. Ei au vrut să ne amendeze și nu au reșit, că am venit cu toate argumentele și angajamentele și ne-am și ținut de cuvânt și am implementat. Vorbim de construcția la conducta BRUA, pe care am terminat-o la 30 noiembrie 2019, am construit, modernizat stațiile de comprimare de la Siliștea, de la Onești, am construit gazoductul Onești – Gherăiești – Lețcani, încă o stație de comprimare la Onești și alta la Gerăiești, am construit gazoductul de la Lețcani – Iași – Chișinău. Și așa am racordat Republica Moldova la infrastructura de gaze din România și practic la cea europeană prin România și așa  și-a căpătat practic independența energetică pe zona de gaze, ca să nu mai depindă de gazul rusesc, care tot timpul, știm cu toții, ce s-a întâmplat, a fost transformat într-o armă politică și economică asupra Republicii Moldova.

Și dată fiind situația din Ucraina, care a semnat contracte de LNG cu companiile americane și aduc LNG-ul care se regaizeifică în terminalele de la Revithoussa și Alexandroupolis, la Revithoussa, prin interconectarea Sidirokastro – Kulata, unde bulgarii aștept să finalizeze și acolo o buclă de vreo 60 și ceva de kilometri ca să mărească capacitatea undeva la vreo 4 miliarde de metri cubi, și din Alexandroupolis, au finalizat și greci stația de comprimare de la Komotini, care preia din Alexandropolis în interconectarea cu sistemul grec care vin prin interconectarea dintre Grecia și Bulgaria Komotini -Stara Zagora și după care intră Coridorul transbalcanic.

Reporter: Este clar că știți toate punctele de pe traseul coridorului.

Ion Sterian: Nu le citesc după o hartă, este normal, dat fiind că eu le-am avut în cap în 2014 și m-am luptat din capitală, în capitală, m-am luptat cu Comisia Europeană, am prezentat ideea americanilor, iar americanii au apreciat-o foarte mult. Acum e la modă Coridorul vertical peste tot, nu e o conferință care fie pe energie, să nu fie o discuție despre Coridorul Vertical acolo. Prin acest proiect am schimbat viața și calitatea vieții la câteva sute de milioane de oameni. Și ne mândrim că am revenit un hub real de gaze, și fizic și lichid, și aducem un plus de prestigiu pentru țară, pentru că toți ne luptăm pentru prestigiul țării și mândria de a fi român.