Cum ar fi folosit Rusia flota fantomă pentru a lansa drone peste Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Rusia ar fi desfășurat o campanie secretă cu drone peste Europa, utilizând nave din așa-numita flotă fantomă, pentru a testa apărarea aeriană a NATO, a monitoriza obiective militare sensibile și a perturba aviația civilă. Concluziile apar într-un raport publicat joi de International Institute for Strategic Studies (IISS).

Raportul documentează 144 de observații suspecte de drone înregistrate între august 2024 și februarie 2026, pe teritoriul a cel puțin 12 state membre NATO, precum și în Irlanda.

Cele mai multe incidente au avut loc la finalul anului 2025 și au inclus zboruri în apropierea unor obiective militare de importanță strategică, inclusiv facilități implicate în partajarea nucleară, scrie TVPWorld.

Raport: Flota din umbră a Rusiei, folosită pentru a spiona cu drone Europa și a testa apărarea NATO

Cercetătorii militari din Belgia: de ce România este cea mai afectată țară NATO de atacurile cu drone? 38 s-au prăbușit pe teritoriul UE. Accidente sau strategie deliberată?

Nave din flota fantomă, suspectate de lansări de drone

Potrivit IISS, este „foarte probabil” ca Kremlinul să fi coordonat această campanie și „probabil” ca nave comerciale rusești din flota fantomă să fi fost utilizate drept platforme de lansare și recuperare a dronelor.

Aceste vase operează frecvent în afara controalelor stricte și sunt dificil de monitorizat de autoritățile maritime occidentale.

Un exemplu relevant este nava Arctica. La 3 ianuarie 2025, în timp ce aceasta naviga de-a lungul coastelor Danemarcei, până la 20 de drone au fost observate survolând portul Køge, înainte de a se îndrepta spre larg.

Un alt caz notabil îl implică pe Boracay, aflat în zonă pe 22 septembrie 2025, când Aeroportul Copenhaga a fost închis temporar din cauza unor zboruri neidentificate de drone. În acel moment, mai multe nave ale flotei fantomă operau în apropierea coastelor daneze.

Lipsa atribuirii oficiale

În zilele următoare, pe măsură ce Boracay a continuat să navigheze în jurul Danemarcei, au fost raportate noi zboruri de drone, inclusiv în apropierea unor instalații militare.

Ulterior, forțele franceze au urcat la bordul navei, iar președintele Emmanuel Macron a declarat că nu poate exclude implicarea acesteia în incidentele aeriene semnalate pe teritoriul danez.

Cu toate acestea, niciun guvern european nu a acuzat public Rusia pentru vreun incident UAV.

Potrivit IISS, atribuirea responsabilității rămâne o provocare majoră, întrucât autoritățile au tratat fiecare caz separat, fără a analiza fenomenul ca parte a unei strategii coordonate.

Un eșec strategic al apărării aeriene europene

Raportul concluzionează că dronele au operat cu „o impunitate semnificativă” în spațiul aerian european, evidențiind vulnerabilități serioase în sistemele de apărare antiaeriană.

Experții avertizează că Europa este insuficient pregătită pentru a contracara dronele cu cost redus și incursiuni greu de atribuit, concepute pentru a rămâne sub pragul declanșării unui răspuns colectiv NATO.

Scopul probabil al campaniei ar fi fost testarea timpilor de reacție ai NATO, identificarea punctelor slabe din jurul infrastructurii critice și generarea de costuri economice și psihologice prin perturbarea traficului aerian civil.