Descoperirea care rescrie începuturile vieții animale pe Pământ. Fosile vechi de 567 de milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Descoperirea a fost făcută în Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei, unde cercetătorii au identificat un sit neobișnuit de bogat în fosile ale biotei ediacariene, denumire dată organismelor care au trăit în oceanele Pământului în urmă cu peste 500 de milioane de ani. Acestea se numără printre cele mai vechi forme de viață complexă cunoscute și au apărut înaintea majorității grupurilor de animale existente astăzi.

Unele dintre fosile au o vechime de aproximativ 567 de milioane de ani. Analiza lor indică faptul că etape importante ale evoluției animalelor ar fi avut loc cu aproximativ 5 până la 10 milioane de ani mai devreme decât sugerau dovezile fosile cunoscute anterior, relatează ScienceDaily.

Fosilele unor păsări și broaște de acum un milion de ani, descoperite în Noua Zeelandă

Cât de mare era cel mai mare scorpion care a trăit vreodată pe Pământ: oamenii de știință au fost surprinși de descoperire

Cercetarea, coordonată de specialiști ai Muzeului American de Istorie Naturală și ai Colegiului Dartmouth, a fost publicată în revista științifică Science Advances.

O lume foarte diferită de cea de astăzi

Fosilele provin dintr-o epocă îndepărtată, de acum aproximativ 635-538 de milioane de ani, când în oceane se găseau forme complexe de viață. Multe dintre organismele care trăiau atunci aveau corpuri moi și arătau foarte diferit de animalele pe care le cunoaștem astăzi.

Spre sfârșitul acestei epoci a început ceea ce oamenii de știință numesc „explozia cambriană”. În timpul acestei etape, începută în urmă cu aproximativ 538 de milioane de ani, viața animală s-a diversificat rapid și au apărut numeroase tipuri noi de animale, inclusiv strămoșii multor grupuri care există și în prezent.

Descoperirea din Canada oferă astfel o imagine rară asupra vieții de dinaintea acestei mari schimbări.

Cercetătorii au identificat mai multe organisme marine dispărute, iar unele dintre fosile au fost găsite pentru prima dată pe teritoriul actual al Americii de Nord.

Fosilele dezvăluie animale cu trăsături surprinzătoare

Unul dintre organismele care au atras atenția oamenilor de știință este Kimberella. Acesta se putea deplasa cu ajutorul unei structuri musculare asemănătoare unui picior și se hrănea răzuind hrana de pe fundul oceanului.

Kimberella este considerată o posibilă rudă timpurie a moluștelor. Exemplarele găsite în Canada ar putea reprezenta și cele mai vechi dovezi cunoscute ale existenței animalelor cu simetrie bilaterală.

Termenul se referă la animalele al căror corp poate fi împărțit în două jumătăți aproximativ egale, stânga și dreapta. Oamenii și majoritatea animalelor pe care le cunoaștem astăzi au o astfel de structură a corpului.

Prezența Kimberella în roci atât de vechi arată că această caracteristică ar fi putut apărea mai devreme decât se credea.

Un alt organism descoperit este Funisia, care avea o formă tubulară și trăia în grupuri pe fundul mării. În același loc au fost găsite și urme ale unui organism cu opt brațe dispuse în spirală, Eoandromeda, despre care oamenii de știință cred că ar putea fi o rudă foarte veche a ctenoforelor, animale marine gelatinoase asemănătoare meduzelor.

Viața complexă ar fi putut începe în apele adânci

Un alt aspect al descoperirii îi surprinde pe oamenii de știință: adâncimea la care trăiau aceste organisme.

Datele obținute arată că ele populau ape mai adânci decât se credea până acum. Este posibil, așadar, ca unele dintre primele schimbări majore din evoluția animalelor să fi avut loc în adâncurile oceanului, iar noile forme de viață să se fi răspândit ulterior spre apele mai apropiate de coastă.

„Rezultatele sugerează un tipar în care inovația evolutivă începe în medii mai adânci și se răspândește ulterior spre coastă”, a explicat Scott Evans, coordonatorul studiului și curator adjunct de paleontologie a nevertebratelor la Muzeul American de Istorie Naturală.

Evans explică și de ce adâncurile oceanului ar fi putut oferi condiții bune pentru dezvoltarea vieții. Deși sunt întunecate și pot părea neprielnice, apele adânci sunt relativ stabile, cu variații mai mici ale temperaturii și ale nivelului de oxigen. Ori tocmai această constanță ar fi putut favoriza apariția și diversificarea primelor animale complexe.

Alte urme ale vieții s-ar putea afla sub sute de metri de rocă

Cercetătorii cred că locul mai are multe de dezvăluit. Fosilele găsite până acum se află sub straturi de rocă groase de sute de metri, unde s-ar putea ascunde și alte urme ale vieții de acum peste 500 de milioane de ani.

„Nu numai că acest nou sit este foarte divers, dar provine și dintr-o zonă a rocilor în care anterior nu aveam fosile”, a explicat Justin Strauss, profesor la Colegiul Dartmouth și unul dintre autorii studiului.

Strauss explorează regiunea de aproximativ 15 ani și crede că aici ar putea fi făcute și alte descoperiri.

Fosilele recuperate vor fi păstrate în colecția permanentă a Centrului Patrimoniului Nordic „Prince of Wales” din Yellowknife, capitala Teritoriilor de Nord-Vest.