Oficial al Comisiei, după ce România a rămas fără energie nucleară. „Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Executivul Uniunii Europene a reiterat că se află în contact cu autoritatea competentă din România, care îi furnizează informații actualizate periodic, în contextul în care aceasta monitorizează îndeaproape situația și se coordonează cu toate instituțiile responsabile.

Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax, care a solicitat detalii privind cadrul în care România a putea apela și beneficia de asistență din partea statele membre în caz de nevoie.

• Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză.
• Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
• România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

Cristian Bușoi: România cere sprijinul Comisiei Europene pentru menținerea grupului Turceni 5 după 31 august

România ajunge în presa internațională după decizia opririi celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

Așa cum a transmis și Ministerul Energiei  după finalizarea procedurilor de oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, deci unica unitate de producție a energiei nucleare din țară rămasă în operare din 28 iunie, Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice prevede expres obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică. În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite.

„Aceste mecanisme sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la nivelul ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză, au conchis oficialii”, explicau oficialii Ministerului Energiei, după ce au notificat Bruxellesul despre acțiunea de la Cernavodă și planul de măsuri pentru securitatea aprovizionării.

Măsurile-cadru ale UE

„UE are un cadru de reglementare solid pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a face față situațiilor care ar putea pune presiune pe rețeaua electrică interconectată a UE. Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice impune autorităților competente din toate țările UE să coopereze între ele pentru a se asigura că, în cazul unei crize de energie electrică, energia electrică ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax.

Potrivit sursei citate, acest cadru legislativ introduce o serie de măsuri imediat aplicabile, în timp real, care sunt implementate pentru a acoperi dezechilibrul din sistem. Exemplul oferit este în cazul unui scenariu de subfrecvență în cadrul rețelei, în care unitatea de stocare a energiei care acționează ca furnizor de servicii de echilibrare pentru o anumită zonă de control al frecvenței consumului va trece automat în modul de generare.

„Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul. Țările UE trebuie să elaboreze planuri de pregătire pentru riscuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică pe baza scenariilor regionale și naționale identificate. Comisia Europeană poate emite avize cu privire la aceste planuri, care ar trebui actualizate periodic și cel puțin o dată la patru ani. În ultimii ani, am intensificat schimbul de informații prin intermediul Grupului de coordonare a energiei electrice, un forum esențial pentru autoritățile naționale, ENTSO-E și ACER, care permit schimbul de bune practici și expertiză privind securitatea aprovizionării, pregătirea pentru riscuri și stabilitatea rețelei transfrontaliere”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Cum poate primi România ajutor, în caz de nevoie

Dincolo de importurile comerciale și fără să aducă în niciun fel atingere regulilor pieței, orice stat membru poate face apel la ajutor, în spiritul solidarității europene, conform arată oficialul.

Documentul legislativ prevede clar obligațiile, competențele, și limitele fiecărei entități parte arhitecturii energetice de la nivelul blocului comunitar, unde Comisia are strict rolul de a coordona și facilita cooperarea și nu se substituie nici statelor membre, nici pieței.

Pe scurt, potrivit oficialului Comisiei, regulamentul prevede:

• „Articolul 4: Statele membre trebuie să efectueze evaluări ale riscurilor (Detalii la art. 5).
• Articolul 6: ENTSO-E trebuie să mandateze centrele regionale de coordonare, autoritățile competente sau de reglementare să identifice cele mai relevante scenarii de criză pentru fiecare regiune. (Detalii la art. 7).
• Articolul 9: ENTSO-E trebuie să efectueze evaluări ale adecvării sezoniere. (Ultimul raport ENTSO-E a fost publicat în mai, înainte de valurile de căldură).
• Articolul 10: Statele membre trebuie să pregătească planuri de pregătire pentru riscuri (Detalii la art. 11, 12 și 13).
• Articolul 12: Coordonare regională și bilaterală pentru prevenirea sau gestionarea impactului extrafrontalier.
• Articolul 14: Procedura pentru alertele timpurii (pe care România a îndeplinit-ode vineri – n.r.). Dacă se declară o alertă timpurie sau o criză de energie electrică, planul de pregătire pentru riscuri trebuie urmat în cea mai mare măsură posibilă.
• Articolul 15: Solidaritate și cooperare. Statele membre însele să convină asupra măsurilor regionale/bilaterale la alegere pentru a furniza energie electrică într-un mod coordonat, pe baza unor acorduri tehnice, juridice și financiare convenite. În caz contrar, se pot lua măsuri ad-hoc și se pot plăti compensații echitabile în consecință.
• Articolul 16: Reguli de piață. Măsuri de prevenire sau atenuare a crizelor de energie electrică pentru a respecta piața internă de energie electrică și regulile de funcționare a sistemului. Măsurile care nu sunt bazate pe piață trebuie luate doar ca ultimă soluție, fără a denatura concurența sau piața internă de energie electrică.
• Capitolul V: Detalii privind evaluarea și monitorizarea”

„Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă”

Articolul 15 „Cooperare și asistență” din regulamentul citat include pașii pentru a beneficia de sprijin, iar plata promptă a unei compensații echitabile – pentru energie și toate costurile pe care le implică transportul ei – este esențială:

„(1) Statele membre acționează și cooperează în spiritul solidarității pentru a preveni sau a gestiona situațiile de criză de energie electrică.

(2) În cazul în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își oferă asistență reciprocă prin intermediul unor măsuri regionale sau bilaterale convenite în temeiul prezentului articol și al articolului 12 înainte de acordarea asistenței respective. În acest scop și pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, statele membre aleg și convin asupra unor măsuri regionale sau bilaterale în scopul de a livra energie electrică într-o manieră coordonată.

(3) Statele membre se pun de acord cu privire la dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor regionale sau bilaterale înainte de acordarea asistenței. Aceste acorduri prevăd, printre altele, cantitatea maximă de energie electrică ce urmează să fie livrată la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și pentru suspendarea asistenței, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între statele membre în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).

(4) Asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil între statele membre în cauză privind compensația echitabilă, ce acoperă cel puțin:

(a) costul energiei electrice livrate pe teritoriul statului membru care solicită asistență, precum și costurile de transport aferente; și

(b) orice alte costuri rezonabile suportate de statul membru care acordă asistență, inclusiv în ceea ce privește rambursarea asistenței pregătite, dar care nu a fost acordată efectiv, precum și orice costuri rezultate din procedurile judiciare, din procedurile de arbitraj sau din proceduri și din soluționări similare.

(5) Compensația echitabilă în temeiul alineatului (4) include, printre altele, toate costurile rezonabile pe care statul membru care acordă asistență le suportă ca urmare a unei obligații de a plăti o compensație în virtutea drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii și în virtutea obligațiilor internaționale aplicabile în momentul punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește asistența, precum și costurile rezonabile suplimentare suportate ca urmare a plății unei compensații în temeiul normelor naționale în materie de compensare.

(6) Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă statului membru care acordă asistență sau asigură cu promptitudine o astfel de plată.

(7) Până la 5 ianuarie 2020 și după consultarea GCEE și a ACER, Comisia furnizează orientări fără caracter obligatoriu privind elementele esențiale ale compensației echitabile menționate la alineatele (3)-(6) și privind alte elemente esențiale ale dispozițiilor tehnice, juridice și financiare menționate la alineatul (3), precum și privind principiile de asistență reciprocă menționate la alineatul (2).

(8) În cazul unei crize de energie electrică în care statele membre nu au convenit încă asupra unor măsuri regionale sau bilaterale și asupra unor dispoziții tehnice, juridice și financiare în temeiul prezentului articol, statele membre convin, pentru aplicarea prezentului articol, asupra unor măsuri și dispoziții ad hoc, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă în temeiul alineatelor (4), (5) și (6). În cazul în care un stat membru solicită asistență înainte să fi fost convenite astfel de măsuri și dispoziții ad hoc, acesta se angajează, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).

(9) Statele membre se asigură că dispozițiile prezentului regulament privind asistența sunt puse în aplicare în conformitate cu tratatele, cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu alte obligații internaționale aplicabile. Acestea iau măsurile necesare în acest sens”.

„Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței”

„Respectarea normelor pieței”, obligația detaliată la Articolul 16, este, de asemenea, fără echivoc:

„(1) Măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua crizele de energie electrică respectă normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului.

(2) Măsurile care nu se bazează pe piață sunt activate într-o situație de criză de energie electrică doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică. Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Ele trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Autoritatea competentă informează părțile interesate relevante din statul său membru cu privire la aplicarea oricărei măsuri care nu se bazează pe piață.

(3) Restricționarea tranzacțiilor, inclusiv restricționarea capacității interzonale deja alocate, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate sau limitarea furnizării de programe se inițiază numai în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/943 și cu normele adoptate pentru punerea în aplicare a respectivei dispoziții”.