De ce s-a blocat Proiectul Bala, deși are toate avizele şi acordurile necesare? Administrația Fluvială a Dunării de Jos detaliază cronologia obiectivului vechi de 17 ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Intervențiile pe brațul Bala al Dunării au fost incluse inițial într-un contract semnat acum peste 17 ani, dar au fost regândite după ce au fost contestate de organizații neguvernamentale, în comun acord cu reprezentanții Comisiei Europene, explică director general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, în răspunsul pentru Mediafax.

Despre stadiul demersurilor în cazul acestui proiect, inclusiv actualizarea indicatorilor tehnico-economici, reporterul Mediafax a transmis, miercurea trecută, pe 12 august, solicitări oficiale atât la Ministerul Transporturilor, titularul proiectului, cât și direct pe adresa beneficiarului, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, aflat sub umbrela instituției condusă în prezent interimar de Radu Miruță.

• Proiectul care vizează lucrările pe brațul Bala al Dunării a fost readus în atenția opiniei publice de premierul interimar Ilie Bolojan pe 31 iulie, într-o conferință de presă după oprirea primei unități de la Cernavodă, când a spus că a vorbit cu ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ca acesta să dispună scoaterea lui de la sertar, după ce fusese pus pe pauză în ultimii ani.
• Cu aceeași ocazie, Ilie Bolojan anunța că din 1 august România intră în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
• Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare. A fost oprită integral pe 13 august, după ce intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei unității.
• Pe 14 august, Ilie Bolojan a anunțat că dimineață a avut loc prima ședință comitetului interministerial format din experți de la toate autoritățile implicate, care au ca obiectiv principal să verifice încă o dată și să actualizeze proiectul care vizează lucrările pe brațul Bala al Dunării, iar următoarea ședință va avea loc azi, miercuri, 19 august, termen până la care fiecare instituție va furniza noile date legate de nivelul hidrologic, batimetrii, date hidromorfologice actualizate pentru ca experții Comitetului să aibă datele necesare pentru o imagine de ansamblu.
• Potrivit datelor oficiale, proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” a fost aprobat la finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 – 2027, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii și are deja o serie de avize.
• Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii care este de utilitate publică şi interes naţional. Printr beneficiile indirecte ale proiectului se menționează concret: „asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă, cu asigurare de peste 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4)”.
• Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA (în prețuri valabile la data de 21.02.2023, 1 euro = 4,9193 lei) este de 1.020.762.000 lei, potrivit actului normativ citat. Conform proiectului actual, perioada de implementare este de 60 luni, din care 12 luni durata de proiectare și 48 luni durata de execuție lucrări. Perioada de garanție a lucrărilor este de 36 luni.

Dunărea a scăzut atât de mult încât trei țări caută soluții neobișnuite. Ce fac România, Ungaria și Austria

Debitul Dunării a coborât sub minimul istoric în amenajarea Porțile de Fier. Prognoza este în continuare în scădere pentru următoarele zile

Cum a început totul

Directorul general al Regiei Autonome Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) a transmis în răspunsul amplu și detaliat tehnic pentru Mediafax toate etapele proiectul care, deși nu i se neagă importanța, încă nu a fost implementat.

Potrivit documentului, în data de 28.04.2009 s-a semnat contractul de tip FIDIC-Cartea Roşie nr.16PT 003-02/2005, „Îmbunătățirea condițiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 -km 175″ Proiect nr.ISPA/2005/RO/16/P/PT/003, între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de autoritate contractantă şi asocierea formată din SC INTERCONSTRUCT SRL, SC CANAL SERVICE SRL, SC SUPERQUATRO GRUP SRL şi SC G&G ROMANIA, având ca lider SC INTERCONSTRUCT SRL Constanţa, în calitate de antreprenor.

Contractul a avut ca obiectiv îmbunătăţirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 – km 175, prin redistribuirea debitelor între brațul Bala-Borcea şi braţul principal al Dunării.

Lucrările hidrotehnice prevăzute în contract pentru cele 3(trei) puncte critice, au fost finalizate şi recepționate, respectiv:

• Punctul critic 01 Bala: lucrări recepționate pe data de 27.04.2016;
• Punctul critic 02 Epuraşu: lucrări receptionate pe data de 26.11.2015;
• Punctul critic 10 Ostrovul Lupu: lucrări recepționate pe data de 04.08.2014.

„Pentru zona punctului critic Bala, contractul de execuție lucrări încheiat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a prevăzut realizarea unui prag de fund pe braţul Bala la cota 4,21 m MNC, dar la intervenţia ONG-urilor de mediu, execuția acestui prag a fost realizată la 50% din cota proiectată, respectiv, 0 m MNC (în funcți de Nivelul Marii Negre – NMN – n.r.)”, a transmis directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan.

După acest prim obstacol, s-a decis reanalizarea soluțiilor.

„Astfel, s-a luat decizia de comun acord cu reprezentanţii Comisiei Europene, DG REGIO, DG MOVE, DG MEDIU şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii de a se elabora un nou Studiu de Fezabilitate special pentru punctul critic Bala, care să identifice soluțiile tehnice alternative, care, împreună cu lucrările deja executate pe brațul Bala, să ducă la creşterea nivelului pе Dunăre, în zona bifurcaţiei cu braţul Bala, cu până la 1,20 m”, a detaliat Angela-Stela Ivan.

Analiză cu 25 de criterii pentru nouă soluții identificate

Potrivit sursei citate, în cadrul derulării Contractului „Studiu de fezabilitate pentru soluțţii tehnice alternative/ complementare privind lucrările ce se vor executa în punctul critic 01 Bala”, Contractor: Asocierea formată din EGIS EAU SA & EGIS ROMANIA SA & COMPAGNIE NATIONALE DU RHONE având ca lider EGIS EAU SA, au fost analizate nouă soluții tehnice alternative, care au fost supuse analizei SWOT, iar în baza analizei SWOT a fost realizată analiza multicriterială cu 25 de criterii pentru cele nouă soluții:

• aspecte privind navigatia – 10 criterii,
• aspecte de mediu – 10 criterii,
• aspecte combinate – 5 criterii, în urma căreia au fost alese 2 soluții alternative cu punctaj maxim.

Cele două soluții alternative cu punctaj maxim au fost modelate matematic 2D pentru optimizare configurație şi atingerea unor efecte maxime. După optimizarea configurației prin modelare matematică 2D a celor două soluții alternative a fost realizată modelarea matematică 3D cu Modelul matematic 3D – hidrodinamic la scară medie, pentru evaluarea efectelor imediate, care necesită rezoluţie înaltă şi cu Modelul matematic cvasi-3D – morfodinamic la scară largă, pentru Dunărea Inferioară, braţele Bala şi Borcea necesită o scară mare (cca. 300 km) pentru evaluarea efectelor pe termen lung, 50 ani, prin care se verifică modificările în timp ale patului albiei şi sustenabilitatea măsurilor alese.

Potrivit șefei AFDJ, în urma acestui proces cuprinzător, soluţia cu cele mai bune efecte care a fost recomandată de Asocierea EGIS, aceasta fiind „Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație şi de protecţie a mediului pe Dunăre” care:

• are cel mai mare efect în redistribuirea debitelor către brațul Dunărea Veche (pentru debite mici ale Dunării 2000 m3/s – 3500 m3/s) cu asigurarea condițiilor de navigaţie pe Dunărea Veche – rețeaua centrală TEN-T – din nouă soluții analizate;
• generează o creştere cu 168% a debitului pe Dunărea Veche cu asigurarea navigației (la debite mari efectul scade proporțional);
• generează creşterea nivelului apei pe brațul Dunărea Veche cu până la 1,20 m;
• are cel mai mare efect în diminuarea tendințelor de scădere a debitului pe Dunărea Veche şi de stabilizare a bifurcației (simulare pe model matematic – 50 ani);
• generează creşterea vitezei de curgere la intrarea pe Dunărea Veche cu cca. 0.3 m/s0.5 m/s;
• se adresează cauzelor de deviere a debitelor mari pe brațul Bala cu reducerea efectului stâncii Pârjoaia – configurație a bifurcației ca în anul 1900.

În ce stadiu s-a blocat

În prezent, obiectivul de investiții a obținut toate avizele şi acordurile necesare implementării, respectiv:

• toate avizele şi Acordul de mediu;
• Avizul de gospodărire a apelor nr.104/20.06.2022 emis de către Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală Apă Buzău – lalomița;
• Avizul favorabil nr.3234/16.04.2019 emis de Garda Forestieră Bucureşti;
• Aviz ANANP nr.98/28.07.2023, emis de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;
• Acord de mediu nr.5/06.09.2023 emis de APM Călăraşi;
• Documentul de avizare nr.36799/04.10.2023 al CTE AFDJ RA Galați pentru „Studiul de fezabilitate (…)”;
• Avizul CTE MTI nr.241/249 din 14.12.2023;
• Avizul Consiliului interministerial de Avizare Lucrări Publice de interes Naţional şi Locuințe nr.16/29.03.2024;
• HG nr.1079/05.09.2024 privind aprobarea indicatorilor tehnico – economici ai proiectului de interes național şi utilitate publică.

Mai mult, au fost parcurse etapele pentru finanțarea proiectului prin Programul Transport 2021-2027. P7, O.S.3.1-Dezvoltarea unei reţele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile şi intermodale, având în vedere că proiectul este prima prioritate în sectorul căi navigabile, Reteaua TEN-T conform HG nr. 1.312/30.12.2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României. Pe 31.01.2024 a fost depusă cererea de finanțare în cadrul platformei MySMIS2021, iar în prezent, aceasta se află în etapa de evaluare.

„AFDJ a răspuns motivat şi în timp util la toate cererile de clarificări ale DGPET (Direcția Generală Programe Europene Transport n.r.), din Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii”, precizează Angela-Stela Ivan, detaliind rezultate celor două proceduri de licitaţie publică organizate pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuție lucrări.

• În prima etapă, în data de 01.10.2024 a avut loc deschiderea ofertelor pentru procedura de proiectare și execuție lucrări, dar nu s-a prezentat nici un ofertant, astfel procedura a fost reluată.
• După reluarea procedurii, în data de 10.03.2025 au fost deschise ofertele si s-a primit o ofertă din partea unei asocieri de firme. Licitația s-a încheiat fără adjudecare în data de 17.07.2025, din lipsa sursei de finanțare.

„După aprobarea finanţări se va organiza o nouă procedură de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție lucrări”, a conchis director general al AFDJ în răspunsul pentru Mediafax.