Economic și social în România ultimilor ani. De unde s-a plecat și unde s-a ajuns?

22 sept. 2026, 16:01, Economic

Cristian Socol

S-au remodelat atât comportamentul economic cât și cel uman, creșterea record a incertitudinii blocând stimulentele economice, generând tensiuni sociale și instabilitate politică accentuată.

România nu a fost ferită de efectele negative, capacitatea de a face față tuturor acestor șocuri fiind una destul de redusă. Având algoritmi de avertizare timpurie nefuncționali, o capacitate de planificare redusă și o arhitectură instituțională incapabilă să genereze mecanisme solide de stabilizare automată, România a trecut prin perioade de volatilitate ridicată, de la o extremă la cealaltă.

De la o creștere economică în top la cea mai mare cădere economică dintre țările UE

De la creșteri consistente ale puterii de cumpărare pentru salariați și pensionari la căderi record ale puterii de cumpărare din ultimii 15-20 de ani. De la crearea de noi locuri de muncă la pierderea record de salariați. De la o tendință ascendentă în atragere de investiții străine directe până la cea mai mare cădere a acestora din ultimii 15 ani.

Grecia se împrumută mai ieftin decât Franța, deși are o datorie uriașă. Unde se află România

Bulgaria crește costurile salariale de peste 5 ori mai repede decât România. Ce arată datele Eurostat

Volatilitatea economică și politică a generat tensiuni sociale mari. În concordanță cu concluziile studiilor științifice relavante, și în România volatilitatea ridicată nu nu a fost doar o consecință a crizelor, ci a devenit chiar un factor de amplificare a acestora. Suprapusă măsurilor de austeritate, a determinat firmele să amâne investițiile și angajările, gospodăriile să își reducă consumul, iar finanțatorii să solicite prime de risc mai ridicate.

Pe termen lung, ne putem aștepta la costuri și mai mari, literatura relevantă postulând că incertitudinea persistentă poate diminua creșterea economică potențială, prin reducerea investițiilor, a cercetării, a intrării de firme noi și a blocării ”distrugerii creatoare” în economie și societate.

De unde s-a plecat și unde s-a ajuns în prezent, în cele ce urmează

Într-o analiză ulterioară, unde s-a greșit în fundamentarea și implementarea consolidării fiscal-bugetare din România.

De unde s-a plecat? Mai 2025. Finalul unui guvern în mandatul căruia au existat creștere economică, venituri și putere de cumpărare, locuri de muncă stabile, investiții masive în infrastructură, demnitate pentru profesori, medici și militari și stimuli pentru economia privată. Câștigul salarial mediu net ajunsese la peste 1000 euro (1055 euro), salariul minim brut depășise 500 euro. Pensia medie a crescut cu 40% până la 560 euro, iar puterea de cumpărare a pensiilor a crescut cu 33%. Inflația era la jumătate față de preluarea mandatului în iuni 2023 (de la 10,3% la 4,9%), inclusiv prin plafonare la alimentele de bază și la facturile la utilități pentru populație și IMM-uri. 1.328.000 de români ieșiseră din sărăcie extremă, conform acelorași date Eurostat.

Iunie 2023 – Mai 2025. Economia reală funcționa

Conform datelor Eurostat, în trimestrul 2 din anul 2025 România avea a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. În ultimii doi ani, economia României crescuse cu 100 miliarde euro, plus 35%.

Datele oficiale publicate de Comisia Europeană arătau că România ajungea din urmă ca potențial economic Polonia în anul 2024 și era peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. Indicator principal de performanță pentru o guvernare, au fost create în economie 50.200 noi locuri de muncă stabil, unul dintre efectele creșterii puternice a investițiilor publice (finanțate din surse interne și fonduri europene), de la 73 miliarde lei la 120 miliarde lei în anul 2024 (+65%). În 2025, alocarea pentru investiții publice a fost de 149 miliarde lei, un nivel record. S-au construit cel mai mare număr de kilometri de autostradă de după Revoluție, investiții în infrastructură, școli, spitale, proiecte locale.

Creșterea salariilor profesorilor, investițiile record în infrastructura școlară, programele de sprijin pentru elevii vulnerabili, investițiile spitale regionale și a 27 de spitale noi / modernizate precum și în centrele de sănătate din urbanul mic și rural plus cele cabinetele de medicină de familie modernizate au vizat accesul mai facil și, pe cât posibil, egal, la servicii publice de calitate.

Iunie 2023 – Mai 2025. Banii s-au mișcat în economie

Prin buna colaborare cu BNR, exista un buffer în Trezorerie de 3 ori mai mare decât în 2021, un curs de schimb stabil și rezerve valutare la maxim istoric (72 miliarde euro). S-a preluat o guvernare în care stimulii economici erau la 2-3% din PIB și ajunseseră la 6-8% din PIB, cu prioritate în scheme de ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției aici, în România, în industrii cu efect multiplicator.

Mai 2025. Toate aceste evoluții pozitive au avut și un cost

Un deficit bugetar ESA crescut de la 6,7% din PIB în anul 2023 la 9,3% din PIB în 2024 (ajuns la 7,8% din PIB în anul 2025), valori cu mult peste deficitul bugetar în PIB care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB. În mandatul guvernului de atunci, ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut de la 48,8% la 56,6% din PIB (plus 7,8pp din PIB, la jumătate din creșterea din perioada 2021 față de 2019, adică + 13,7pp din PIB, dar cu investiții din buget duble).

Totuși, deficitul bugetar peste pragul de sustenabilitate punea presiune asupra sustenabilității datoriei guvernamentale.

România trebuia să implementeze o consolidare fiscal-bugetară, pentru a ajunge la o pondere a deficitului bugetar în PIB care să stabilizeze datoria guvernamentală în PIB. România nu are marjă de dezvoltare susținută a convergenței reale, nu poate și nici nu este lăsată, fiind constrânsă de regulile fiscal-bugetare și angajamentele europene.

Motive structurale? Un rating prost, cheltuieli rigide pe fondul unor venituri bugetare similare țărilor paradis fiscal, costuri mari ale proximității față de războiul din Ucraina precum și sacrificii foarte mari pentru a finanța cheltuielile cu îmbătrânirea demografică și angajamentele de înarmare, cheltuieli structurale ce afectează puternic sustenabilitatea datoriei pe termen mediu și lung.

Unde s-a ajuns? Iunie 2025

Este învestit un nou guvern, care promite reforme în funcționarea marilor sisteme publice și reducerea deficitului bugetar, responsabilitate, eficiență, bună guvernare. Ex post, datele statistice oficiale ne ilustrează rupture dintre dorință și realitate, dintre propagandă și realitate. Iată câteva exemple relevante mai jos.

România a suferit cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate (postpandemie) și cea mai mare cădere din UE în trimestrul 2 2026. (Sursa: INS/ Eurostat) (Infografic 1 și infografic 2)

Procesul de dezindustralizare a continuat. Record la căderea producției industriale în UE – România a avut a doua cea mai mare cădere a producției industriale din UE (-6,3%). (Sursa: Eurostat, 2026) (Tabel 1)

Pe fondul căderii economice și a măsurilor de austeritate neprietenoase cu creșterea economică, România s-a confruntat cu cea mai mare pierdere de locuri de muncă / mandat de guvernare din ultimii 15 ani (-70.000 la efectivul salariaților). (Sursa: INS, 2026) (Infografic 3).

Din cauza măsurilor de austeritate privind veniturile salariale și creșterilor de TVA și a prețurilor la energie, România s-a confruntat în ultima guvernare cu un record: cea mai puternică cădere a puterii de cumpărare a câștigurilor salariale din ultimii 15 ani.

Sunt 12 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor. Cei mai afectați au fost angajații din Învățământ (minus 14% la puterea de cumpărare a câștigului salarial, minus 22% la puterea de cumpărare a veniturilor totale echivalente), din Administrație Publică (minus 14%) și Sănătate (minus 10%). (Sursa: INS, 2026).

Pensionarii suportă cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani. (Sursa: CNPP, 2026)

Implementarea măsurilor de austeritate a lovit puternic consumul. România experimentează cea mai puternică prăbușire a consumului din UE. Sunt 12 luni consecutive de scădere a consumului. (Sursa: INS, 2026) (Infografic 4)

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, crizele din domeniul energetic și al combustibililor și-au manifestat și ele efectele negative. România a suportat cele mai mari scumpiri la prețul energiei electrice / cele mai mari prețuri la energia electrică raportate la paritatea puterii de cumpărare din UE. (Sursa: Eurostat și Eurostat, 2026 ) (Infografic 5 și Infografic 6)

Aceste realități s-au suprapus celor mai mari prețuri din istorie la benzină (10 lei) și motorină (11 lei), cea mai mare scumpire la combustibil. (Sursa: https://www.peco-online.ro/)

Lipsa unei strategii de atragere / menținere a investițiilor străine directe a condus la o situație șocantă: cea mai mare cădere a ISD investițiilor străine directe din ultimii 15 ani (minus 82% la iunie; minus 79% la iulie 2026; minus 585 milioane euro in trim 2 2026) (Sursa: BNR, 2026) (Tabel 2)

Viitorul?

România are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 12 ani (trim 2 2026 30,8%). Cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din țările UE. Rezultă efecte sociale și economice de durată: efectul lucrătorului descurajat, pierderea competențelor și a experienței profesionale la început de carieră, venituri viitoare mai reduse, creșterea riscului de sărăcie și excluziune socială, accentuarea emigrării și diminuarea potențialului de creștere economică pe termen lung. (Sursa: Eurostat, 2026)

Vor argumenta unii că toate aceste evoluții au apărut ca efecte asociate obligatoriu reducerii deficitului bugetar.

Primul contraargument este acela că nu, nu este obligatoriu. Am demonstrat în analize anterioare, de exemplu aici, că procesul de consolidare fiscal-bugetară din România este greșit fundamentat, implementat eronat, fără viziune, secvențialitate optimă și fără echitate.

Al doilea argument: despre care reducere sustenabilă de deficit bugetar discutăm? Este ea sănătoasă structural, atâta timp cât nu știm valoarea totală a facturilor neplătite, plăților amânate și a deficitului de finanțare până la sfârșitul anului pentru funcționarea curentă a majorității ordonatorilor de credite? Când nu știm cât este valoarea agregată aici, 30 miliarde lei, 40 miliarde lei sau 50 miliarde lei? Cât se aruncă în viitor în sarcina noului guvern? Care mai este valoarea bufferului din Trezorerie, mai acoperă acesta minimum 3 luni din necesarul brut de finanțare al României, așa cum prevăd recomandările FMI?

Nu știm și nimeni nu pare interesat să prezinte situația exactă.

România nu are nevoie de ”reforme ca propagandă”

Dar să revenim. România are nevoie de o schimbare profundă a modelului economic, social și institutional, nu ”reforme ca propagandă”. Consolidarea fiscală este necesară, dar nu prin austeritate oarbă, care sacrifică investițiile, veniturile și serviciile publice. Ajustarea trebuie făcută prin reducerea risipei, combaterea evaziunii, colectarea integrală a taxelor și o utilizare mult mai eficientă a banului public, prin creșterea veniturilor bugetare.

România trebuie să iasă din cercul vicios al veniturilor bugetare mici. Avem nevoie de un sistem fiscal echitabil, capabil să finanțeze educația, sănătatea și infrastructura la standarde europene. Consolidarea adevărată înseamnă reforme structurale, prioritizarea investițiilor, restructurarea companiilor de stat și absorbția accelerată a fondurilor europene. Costul ajustării nu trebuie transferat disproporționat către populația cu venituri mici și medii.

Spațiul fiscal- bugetar obținut trebuie orientat spre investiții și stimularea capitalului privat în sectoare cu valoare adăugată ridicată, în special în producție.

România joacă un pariu riscant: continuarea convergenței către nucleul UE sau alunecarea către periferia economică a Europei.

Ceteris paribus, pare că acum suntem pe tobogan.