„Probabilitățile ca umanitatea să mai trăiască încă 50 de ani sunt foarte mici”, a declarat omul de știință, potrivit publicației El Tiempo.
Temerea lui principală este un război nuclear. În timpul Războiului Rece, experții evaluau riscul unui astfel de conflict la aproximativ 1% pe an.
Gross estimează că probabilitatea s-a dublat între timp, ajungând la aproape 2% anual. La acest ritm, orizontul de supraviețuire al omenirii ar coborî la circa 35 de ani, potrivit calculului său.
Fizicianul invocă numărul mare de puteri nucleare, nouă în prezent, și prăbușirea marilor tratate de control al armamentului. El avertizează și că automatizarea armelor, inclusiv prin inteligență artificială, ar putea duce la erori fatale fără intervenție umană.
Americanul și-a petrecut mare parte din carieră studiind ce ține materia unită. În ultimii ani, preocupările sale publice s-au extins însă dincolo de fizica teoretică.
Gross a vorbit despre riscurile legate de deciziile oamenilor, de tensiunile internaționale și de stabilitatea sistemelor globale. El aplică noțiuni precum riscul, probabilitatea și comportamentul sistemelor complexe relațiilor dintre marile puteri.
Fizicianul a explicat că fizica este un joc de explorare, în care nimic nu e sigur. Teoreticienii pot uneori anticipa, dar natura rămâne judecătorul final, a spus el.
David Gross s-a născut în Statele Unite în 1941 și a lucrat la instituții academice precum Princeton. În anii 1970, a participat la cercetări despre comportamentul quarcilor, particulele care formează protonii și neutronii.
Împreună cu Frank Wilczek și H. David Politzer, a descoperit așa-numita „libertate asimptotică”. Fenomenul arată că interacțiunea dintre quarci slăbește atunci când aceștia se află la distanțe extrem de mici.
Descoperirea a stat la baza cromodinamicii cuantice, teoria care descrie interacțiunea puternică dintre quarci și gluoni. Pentru aceste contribuții, cei trei cercetători au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2004.
După Nobel, Gross a continuat să lucreze în fizica teoretică. El a participat la dezbateri științifice despre teoria corzilor și despre căutarea unei explicații unitare pentru forțele fundamentale ale naturii.